Un proiect legislativ controversat
La fel de veche ca democraţia, dezbaterea asupra raportului dintre libertatea de expresie şi decenţa discursului public a fost reaprinsă, săptămânile acestea, la Bucureşti.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 16.02.2016, 12:25
Constituţia României post-comuniste stipulează că libertatea de exprimare e garantată, iar cenzura este interzisă. Ceea ce nu i-a împiedicat, însă, pe politicieni să încerce, în mod repetat, încă din anii 90, să limiteze dreptul presei de a investiga cazuri de corupţie, de a face dezvăluiri despre scheletele din dulapurile decidenţilor politici, de a acuza simbioza frecventă dintre administraţie şi mediile mafiote. Odată cu apariţia Internetului, a reţelelor de socializare şi blogurilor, clasa politică a devenit şi mai vulnerabilă.
Acum, nu doar ziarele şi televiziunile, ci şi cetăţenii pot devoala abuzuri, pot iniţia campanii publice, pot solicita demisii. PSD, formaţiunea cea mai longevivă la guvernare după Revoluţie, cu cel mai numeros grup parlamentar în prezent şi cu cele mai multe scandaluri de corupţie la activ, e, în mod tradiţional, ţinta predilectă a mass-media şi Internetului. Comentatorii speculează că, de aceea, nu e întâmplător că tocmai liderul social-democrat, Liviu Dragnea, a iniţiat proiectul de lege numită a antidefăimării. Din capul locului, el afirmase că actul normativ promovează toleranţa, buna înţelegere şi armonia socială, nu introduce cenzura.
Dreptul grupurilor minoritare şi vulnerabile la o imagine pozitivă ar fi, spunea Dragnea, miza principală a proiectului legislativ. Aceeaşi comentatori au ricanat că, în fond, şi politicienii corupţi sunt un grup minoritar, vulnerabilizat, în ultimii ani, de acţiunile procurorilor şi de sentinţele judecătorilor. O explozie de indignare a însoţit anunţul că proiectul de lege prevede că defăimarea în spaţiul public, inclusiv în presă şi pe reţelele de socializare, se sancţionează cu amenzi al căror echivalent oscilează între 200 şi peste 20 de mii de euro.
Principalii rivali politici ai social-democraţilor, liberalii au avertizat imediat că, dacă proiectul, pe care l-au calificat drept o lege a cenzurii, va trece de Parlament, PNL îl va contesta la Curtea Constituţională. Co-preşedintele PNL, Alina Gurghiu, spunea că proiectul are multe defecte şi, de aceea, trebuie respins, iar discuţiile să pornească de la o altă iniţiativă legislativă pro-toleranţă.
Însuşi ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, Hans Klemm, s-a simţit dator să intervină. Protejarea libertăţii de exprimare, chiar şi atunci când exprimarea aleasă ofensează, este un aspect fundamental al unei societăţi democratice sănătoase – a amintit diplomatul american. Preşedintele PSD s-a declarat, în cele din urmă, de acord cu aceste obiecţii şi a anunţat că definiţia defăimării şi sancţiunile prevăzute pentru cei care ar fi încălcat legea vor fi eliminate din text. Propunerea legislativă poartă, deja, un alt nume – legea privind asigurarea toleranţei faţă de diferenţele de grup – şi sub acest titlu va intra în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, care este for decizional.
