USR, o nouă conducere

USR, cum se va numi simplu de acum înainte, are un nou preşedinte, pe fostul prim ministru Dacian Cioloş.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ştefan Stoica, 04.10.2021, 11:36

Fuziunea dintre
Uniunea Salvaţi România şi Partidul Libertate, Unitate şi Solidaritate s-a
încheiat odată cu congresul desfăşurat în week-end. E mai uşor acum, inclusiv,
pentru jurnalişti, care au scăpat de formula obositoare USR PLUS cu care
nominalizau a treia formaţiune ca pondere în Parlament. Ei vor vorbi, în
continuare, despre USR. Preşedinte până în 2023, când va avea loc evaluarea
conducerii şi se va stabili strategia pentru alegerile legislative şi
prezidenţiale din 2024, va fi Dacian Cioloş, fost comisar european pentru
agricultură şi prim ministru tehnocrat, instalat în 2015, după tragedia din
clubul bucureştean Colectiv.

Între
vicepreşedinţi sunt nume grele: fostul lider Dan Barna, care a pierdut la o
diferenţă mică competiţia pentru şefia formaţiunii, Vlad Voiculescu, Cătălin Drulă şi Claudiu
Năsui, miniştri în cabinetul de coaliţie de la Bucureşti până la ruptura cu
premierul şi liderul liberal Florin Cîţu. Dacian Cioloş a fixat pentru USR
obiectivul ambiţios de a deveni numărul unu pe dreapta eşicherului politic. Dacian
Cioloş: Obiectivul este să fim pregătiţi pentru 2024 să devenim principalul
partid pe dreapta. Asta înseamnă că trebuie să creştem partidul, să îl întărim
şi din punct de vedere al vocii publice şi din punct de vedere al numărului de
membri.

Fostul lider Dan Barna a pierdut în faţa lui Cioloş dar şi-a
luat revanşa prin echipa propusă pentru Biroul Naţional, care va deţine
majoritatea. El a insistat asupra ideii de unitate: Suntem o echipă care va merge
mai departe împreună şi care va face ca USR Plus să fie un partid puternic şi
un partid care să conteze în orice fel de negocieri în perioada, în lunile şi
anii următori .

Formaţiunea creată pe fundaţia unei organizaţii neguvernamentale,
la care au aderat activişti civici, tineri angajaţi ai multinaţionalelor şi
oameni de afaceri, şi-a impus, de la început, să se diferenţieze, prin mod de
acţiune şi gândire, de partidele tradiţionale, PSD şi PNL. Totuşi, afinităţile
ideologice cu cel de-al doilea au stat la baza coaliţiei care s-a constituit
imediat după alegerile parlamentare de anul trecut şi în care a fost cooptată
şi UDMR. După demiterea ministrului userist al Justiţiei, Stelian Ion, colegii
acestuia au părăsit guvernul şi au depus moţiune de cenzură pentru a-l debarca
pe premierul Cîţu, considerat vinovat de ruperea coaliţiei. USR declară că revine
în executiv cu condiţia desemnării unui alt premier de către PNL.

Cum vor
arăta, însă, negocierile dintre PNL şi USR – asta dacă vor exista – în cazul în
care guvernul minoritar al lui Florin Cîţu nu va supravieţui moţiunii de
cenzură a PSD, nu se poate anticipa. Marţi este ziua votului la moţiune. Pentru
USR ar fi, susţin comentatorii, convenabilă rămânerea în opoziţie în perspectiva
alegerilor din 2024. Fosta organizaţie neguvernamentală a cunoscut, însă, în
premieră, experienţa guvernării şi gustul puterii, iar acestea pot face din USR
un interlocutor mai maleabil.