Val de pensionări în sistemul judiciar

Zeci de magistraţi români vor să iasă la pensie.

Bogdan Matei, 03.11.2022, 11:47

Ministrul român al Justiţiei, Cătălin Predoiu,
avertizează că speculaţiile din spaţiul public în legătură cu aşa-numitele
pensii speciale, care nu respectă principiul contributivităţii, ar putea duce
la destabilizarea activităţii instanţelor şi parchetelor, prin pensionări în masă.
Numai în ultimele zile, 65 de cereri de pensionare au fost înaintate Consiliului
Superior al Magistraturii (CSM). Printre solicitanţi figurează şi câteva vedete
ale breslei: chiar o membră a CSM, Gabriela Baltag, fosta şefă a între timp
desfiinţatei secţii speciale, ce urma să investigheze infracţiunile din
justiţie, Adina Florea, sau fostul şef al DIICOT, parchetul antimafia şi
antiterorism, Felix Bănilă.

Ministrul Predoiu a discutat cu reprezentanţii
principalelor instituţii din sistem şi i-a asigurat că în acest moment nu
există în dezbatere sau în procedură de avizare ori de adoptare niciun proiect
de act normativ cu efect asupra actualelor reguli aplicabile pensiilor din
sistemul judiciar. Orice proiect în acest domeniu, adaugă el, are de parcurs
numeroase etape înainte de adoptare, iar avizul ministerului Justiţiei se va da
doar ţinând cont de asigurarea independenţei magistraţilor şi a eficienţei
sistemului judiciar, precum şi de faptul că pensia de serviciu este un element
constitutiv al statutului de independenţă a magistratului. Predoiu a făcut şi
un apel la ceea ce a numit responsabilitate publică în dezbaterea acestor teme,
inclusiv din partea magistraţilor.

Neliniştile oamenilor din sistem au apărut
după ce Banca Mondială a finalizat planul pentru reformarea sistemului de
pensii din România şi a propus, între altele, ca pensiile speciale actuale să
fie calculate pe principiul contributivităţii şi să nu fie create noi categorii
de privilegiaţi. De asemenea, instituţia propune ca nicio pensie specială să nu
depăşească veniturile din perioada de activitate, iar vârsta de pensionare să
fie aceeaşi ca şi pentru sistemul public general.

Reforma pensiilor este un
obiectiv din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, convenit de
guvernanţii de la Bucureşti cu Executivul Uniunii Europene şi care trebuie
îndeplinit până la sfârşitul acestui an. Într-o ţară în care majoritatea celor
circa cinci milioane de pensionari primesc, lunar, echivalentul a trei-patru
sute de euro, subiectul pensiilor speciale, unele de zece ori mai mari, poate
fi exploziv în plan social şi extrem de neplăcut în plan politic pentru
guvernanţii care nu fac nimic ca să corecteze astfel de anomalii.

Purtătorul de
cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru, a declarat că, din datele pe care le
are, modificările avute în vedere în domeniul sistemului de pensii, inclusiv în
ceea ce priveşte vârsta de pensionare, nu vor cuprinde elemente de schimbare
bruscă, care să genereze dezechilibre. Iar în ceea ce priveşte jalonul din
PNRR care priveşte pensiile speciale, adaugă el, s-a constituit un grup de
lucru, iar specialiştii de la ministerul Muncii fac analize şi primesc
consultanţă din partea Băncii Mondiale.