Vot asupra moţiunii de cenzură
La București, cabinetul liberal Ludovic Orban se confruntă cu o moțiune de cenzură, inițiată de principalul partid de opoziție, PSD.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 31.08.2020, 11:45
233 de voturi pentru sunt necesare pentru demiterea executivului liberal de la
București, confruntat în ultima zi a sesiunii extraordinare a Parlamentului cu
o moțiune de cenzură. Inițiatorii demersului, social-democraţii, care au
pierdut controlul guvernului la sfârşitul anului trecut, dar rămân cel mai mare
partid reprezentat în Parlament, susțin că dispun de voturile necesare pentru
răsturnarea guvernului, pe care îl acuză că a scăpat total de sub control
pandemia, că a distrus economia şi a prăbuşit nivelul de trai al populaţiei.
PSD afirmă că are, în schimb, un program de guvernare cu obiective realiste.
Prim-vicepreşedintele partidului, Sorin Grindeanu, detaliază: Cele trei mari priorităţi ale PSD:
sănătate, educaţie şi economie. În esenţă, am construit acest program de
guvernare pentru a răspunde la patru lucruri fundamentale: gestionarea
profesionistă a crizei sanitare, deschiderea în siguranţă a şcolilor,
relansarea cu adevărat a economiei şi creşterea veniturilor românilor.
Reprezentanţii
PNL îi acuză, la rândul lor, pe adversarii politici de iresponsabilitate şi de
exploatare a crizei sanitare în scop electoral. Liberalii au contestat demersul
şi la Curtea Constituţională, care a anunțat că aşteaptă, până pe 1 septembrie,
punctele de vedere privind un posibil conflict juridic între guvern şi
parlament. Între timp, calculele politice se fac până în ultimul
moment, iar negocierile pot fi caracterizate drept intense.
Premierul Ludovic Orban: După cum bine ştiţi, negocierile nu sunt
publice. Veţi vedea rezultatul. Eu nu i-aş spune moţiune de cenzură, i-aş spune
poţiune de cianură, cu care PSD vrea să otrăvească din nou România.
Mişcarea făcută de social-democraţi – care au obținut rapid sprijinul PRO
România și ALDE – are drept scop îmbunătăţirea imaginii PSD înaintea alegerilor
locale, din 27 septembrie, şi parlamentare, de la sfârșitul anului, consideră
analiștii. Aceasta, în condițiile în care principalul partid de opoziție a
pierdut jumătate din sprijinul popular pe care îl avea după alegerile parlamentare
din 2016.
Căderea guvernului Orban nu echivalează cu o preluare a puterii de
către PSD, președintele Klaus Iohannis afirmând, de altfel, în numeroase
rânduri că nu va desemna un social-democrat ca prim-ministru, chiar dacă
partidul ar forma o majoritate cu alte partide mici. Un eventual interimat
asigurat de liberali ar însemna, însă, o guvernare cu o marjă de manevră
diminuată, o guvernare care nu ar mai avea, de exemplu, la îndemână
posibilitatea de a emite ordonanțe de urgență – un instrument la care
liberalii, lipsiți de o majoritate în Parlament, au apelat până acum în câteva
rânduri.
Din opoziție, USR şi PMP au anunţat răspicat că nu susţin moţiunea de
cenzură, în timp ce UDMR a amânat până în ultimul moment luarea unei decizii în
privința votului.
