Zona Euro, în recesiune tehnică

Uniunea Europeană a reuşit să evite la limită recesiunea, nu însă şi zona euro, din care fac parte 20 de state

Ştefan Stoica, 09.06.2023, 11:33

Economia zonei
euro s-a contractat atât în primul trimestru din 2023 cât şi în ultimul
trimestru din 2022, a informat, joi, Oficiul european de statistică, Eurostat.
Tehnic, aceasta înseamnă intrarea în recesiune pentru economiile statelor din
UE care au adoptat moneda unică. Iniţial, Eurostat anunţase o stagnare în
ultimul trimestru din 2022 comparativ cu trimestrul precedent şi o creştere de
0,1% în primul trimestru din 2023. A revizuit, însă, cifrele, iar acestea
indică scăderi ale PIB-ului zonei Euro cu 0,1% în ambele trimestre. Pe de altă
parte, economia Uniunii şi a zonei euro au înregistrat o creştere de 1% în
primul trimestru din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022. Pe primele
locuri în ce priveşte avansul Produsului Intern Brut sunt Spania, Cipru si Malta,
toate cu peste 3 procente, urmate de România, cu 2,8%. Declinuri semnificative
au înregistrat Estonia, Lituania şi Ungaria. Pe baza datelor ajustate sezonier,
PIB-ul UE şi al zonei euro era cu 2,9% şi, respectiv, cu 2,2% peste nivelul
înregistrat în trimestrul patru din 2019, ultimul înaintea pandemiei.

Aşadar, economia
zonei euro a intrat în recesiune în primele trei luni ale acestui an, în timp
ce UE a evitat recesiunea. În UE, cea mai mare creştere economică în primul
trimestru din 2023, comparativ cu precedentele trei luni, s-a înregistrat în
Polonia, Luxemburg şi Portugalia, iar cel mai semnificativ declin în Irlanda, Lituania
şi Ţările de Jos. România a înregistrat o creştere de 0,1% în primul trimestru
din 2023, comparativ cu precedentele trei luni, când PIB-ul a avut un avans de
1%. Revizuirea semnificativă operată de Eurostat se explică în primul rând prin
noile date referitoare la evoluţia Germaniei, motorul economic principal al Europei,
care arată că aceasta a intrat la rândul său în recesiune la începutul lui
2023, din cauza dificultăţilor înregistrate de sectorul industrial. Sunt semne
de întrebare şi cu privire la perspectivele pentru întregul an 2023. La
mijlocul lunii mai, Comisia Europeană miza pe o creştere de 1,1% în 2023,
pentru cele 20 de state care fac parte din zona euro. Acum însă, această cifră
pare una ‘optimistă’, a apreciat economistul unei importante bănci de pe
continent, care prognozează o creştere de doar 0,5% pentru întregul an.

Potrivit lui Charlotte de Montpellier, economia europeană este într-o fază de
stagnare şi a trecut cu greu iarna din cauza şocului energetic. Chiar dacă
cotaţiile la gaze şi petrol au scăzut în ultimele luni, explozia de anul trecut
a preţurilor a avut un impact important asupra încrederii gospodăriilor, care
şi-au redus consumul. Economia europeană este afectată şi de creşterea
dobânzilor de referinţă de către Banca Centrală Europeană, măsură care reduce
cererea de credite şi frânează investiţiile, în special în sectorul imobiliar,
antrenând o scădere a activităţii în construcţii. Încetinirea economică
constatată în SUA şi revenirea sub aşteptări în China afectează, şi ele, exporturile
europene.