Prima della pandemia, in Romania si contavano circa 200-250 librerie, vale a dire una per 9.300 abitanti, secondo le stime dell'Associazione degli Editori.
Începutul anului școlar 2020-2021 nu este unul obișnuit.
Cum în perioada interbelică Bucureștiul se dezvoltase și se extinsese mai mult ca în trecut, administrarea lui începea să pună probleme.
Obligați de pandemia actuală să restricționeze la maximum deplasările, mulți angajatori români le-au permis angajaților să lucreze de acasă
În zona istorică Bucureștiului, pe strada Lipscani, centrul negustoresc și financiar-bancar dintotdeauna al capitalei, chiar vis-a-vis de sediul Băncii Naționale a României, se află Palatul Dacia-România.
Cum vom coabita cu noul coronavirus în lunile următoare și cum se va schimba relația noastră cu mediul înconjurător pentru a evita infectarea noastră și a celor dragi?
După ce mai mulți ani a stat închis, lăsat pradă unei deteriorări accentuate, Cazinoul din Constanța a intrat recent într-un binemeritat proces de restaurare.
Pandemia iscată de noul coronavirus a dus, după cum se știe, la tragedii în toată lumea. Dar a dus și la întărirea solidarității și cooperării umane.
Până în 1948, pe 10 mai era marcată și celebrată ziua națională, simbol al independenței și unității României indisolubil legată de monarhie, prilej de sărbătoare publică.
După cum era de așteptat, actuala pandemie și impunerea de restricții economice, sociale și medicale pentru a încetini ritmul îmbolnăvirilor agravează, în anumite privințe, starea unor categorii vulnerabile.
Modernizarea medicinei românești a început, așa cum s-a întâmplat cu întreaga societate din principatele Țării Românești și Moldovei, spre mijlocul secolului al XIX-lea.
Situat în sud-vestul Bucureștiului, cartierul Ferentari a ajuns de-a lungul timpul să fie sinomim cu insalubritarea, sărăcia, violența, precaritatea extremă și generalizată a condițiilor de trai.
Din panoplia scriitorilor excentrici - atât ca personalitate, cât și ca stil literar -, Mateiu Caragiale a fost cel mai bine scos în evidență în ultimele decenii.
Decretată la mijlocul lunii martie din cauza pandemiei apărute în urma infecției cu noul coronavirus, starea de urgență din România a adus diverse măsuri restrictive aplicate gradual.
Conform Comisiei Europene, între 2015 și 2016, mai mult de jumătate (56 %) din traficul de persoane din UE a. avut drept scop exploatarea sexuală, iar aceasta rămâne forma cea mai răspândită
