În condiţiile în care hrana este insuficientă în unele comunităţi din zonele de conflict de pe glob şi nu numai, în alte părţi ale planete alimentele se aruncă.
Schimbate de maternitate, multe femei îşi modifică şi priorităţile profesionale. Unele dintre ele aleg ca, după concediul legal de creştere a copilului, să nu-şi reia serviciul şi să lucreze de acasă.
După 1990, şi literatura română pentru copii, precum alte sectoare culturale, a avut momente de regres.
Economia socială, un sector non-profit bazat, mai mult pe solidaritate socială şi protecţie a mediului, era răspunzătoare, încă din 2010, pentru 4% din PIB-ul UE.
Ajuns în 2015 la cea de-a patra ediţie, Monitorul Educaţiei şi Formării în UE înregistrează nu doar progresul educaţional al statelor-membre, ci şi modul în care sistemele de învăţământ influenţează contextul socio-economic.
Având oficial 621.200 de membri - conform recensământului din 2011 -,minoritatea romă din România - mult mai numeroasă în realitate - nu a avut parte de cercetări sociologice extensive.
Încă de la vârste extrem de fragede, copiii dau semne de creativitate şi de inteligenţă, iar părinţii sunt atenţi la fiecare semn care ar indica o dotare specială pentru arte sau ştiinţe a celor mici.
Unul din efectele greu de depăşit în ciuda ieşirii din criza economică este, se pare, şomajul în rândul tinerilor.
România a avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în trimestrul al treilea al acestui an comparativ cu trimestrul precedent, ne spun statisticile europene.
În ultimii doi-trei ani, spiritul civic al românilor - multă vreme inhibat de amintirea dominaţiei comuniste - se manifestă din ce în ce mai pregnant prin apariţia unor grupuri de iniţiativă.
Aşa cum Alice, personajul celebru imaginat de Lewis Carrol, explora cu mirare, dar şi curiozitate Ţara Minunilor, tot aşa un grup de cercetători de la Facultatea de Sociologie din Bucureşti a explorat... lumea manualelor.
Din 2013, biroul UNICEF din România se concentrează asupra adolescenţilor, grup de vârstă ale cărui probleme şi identitate sunt considerate neglijate de politicile publice şi educaţionale.
Format la Bucureşti, unde a şi atins maturitatea profesională, devenit apoi cunoscut în Franţa şi Germania, Victor Ieronim Stoichiţă este, în prezent, şeful Catedrei de Istoria Artei de la Universitatea din Fribourg, Elveţia.
Împrejurimile rurale ale Bucureştiului au devenit, în ultimii ani, extrem de atrăgătoare pentru unele familii tinere, dornice să schimbe poluarea şi traiul agitat al Capitalei cu o viaţă mai liniştită, mai curată şi, de ce nu, mai apropiată de multe din t
Donaţii pentru tratamentul medical al unui copil bolnav de cancer, strângere de fonduri pentru dotarea unor şcoli cu cărţi şi calculatoare sau a unor spitale cu aparatură de ultimă generaţie...