În România, 47,2% din populaţie trăieşte la ţară. La prima vedere, s-ar putea crede că aici, oamenii îşi pot asigura strictul necesar cultivându-şi grădina şi crescând animale pe lângă casă. Sărăcia severă nu şi-ar găsi, astfel, locul aici.
Într-o lume globalizată, în care aceleaşi mărfuri circulă rapid dintr-o ţară într-altă, cât de româneşti sunt, de fapt, bucatele de pe masa noastră? Provin ele din agricultura sau industria alimentară locală, ca să le mai putem numi autohtone?
În condiţiile în care, în ultima vreme, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a lansat mai multe avertismente despre rezistenţa crescută a unor bacterii la antibiotice, Comisia Europeană a lansat, recent, un Eurobarometru...
Aşa cum în franceză, s-a încetăţenit demult termenul frangleză pentru a desemna amestecul cuvintelor şi expresiilor englezeşti cu cele franţuzeşti în limbajul colocvial, printr-un proces asemănător s-a născut şi romgleza.
La mijlocul anilor 1980, regimul comunist s-a decis să dărâme un monument emblematic pentru Bucureşti: mânăstirea Văcăreşti, construcţie datând de la mijlocul secolului al XVIII-lea.
Prezentată relativ recent, analiza Comisiei Europene privind numărul de persoane angajate în agricultură ne arată că, deşi acesta e un domeniu crucial pentru economia europeană, puţini europeni s-au angajat aici.
Privilegiate cu un concediu de creştere a copilului de un an, cu posibilitatea prelungirii la doi ani, mamele din România nu au parte de o situaţie la fel de privilegiată când se reîntorc la serviciu.
Conform datelor statistice, în România sunt aproximativ două milioane de adolescenţi. Care este profilul lor psihologic şi ce aşteptări au se cunoaşte prea puţin.
În urmă cu doi ani, în 2011, debuta proiectul ALTFEM. O campanie pentru schimbarea imaginii femeii în societate.
Îi vedem pe străzile aglomerate din centrul Capitalei, în jurul gărilor şi la intrarea în supermarket-uri. Ca vârstă biologică sunt copii, dar ca experienţă de viaţă îi întrec pe mulţi adulţi.
Bucureştiul, în calitatea sa de capitală, a fost dintotdeauna un magnet pentru cei în căutarea de slujbe mai bănoase şi a unui nivel de trai mai confortabil.
În România, există şcoli care funcţionează în cadrul reţelei de învăţământ public şi se găsesc, în acelaşi timp, sub autoritatea anumitor biserici.
Nu e nici un secret pentru nimeni că, în România, situaţia profesorilor nu este deloc una înfloritoare. Mai mult. Posturile în învăţământ au fost şi sunt, în continuare, evitate.
Obezitatea adulţilor şi a copiilor a devenit o problemă majoră în UE. Conform unui comunicat al Eurostat dat publicităţii în 2011, dar cu informaţii referitoare la perioada 2008-2009, între 8% şi 25% dintre adulţi erau obezi în UE.
Abandonul şcolar, un subiect important pentru instituţiile europene, a devenit o temă de discuţie şi pe agenda publică din România.
