Românii şi consumul de medicamente

În condiţiile în care, în ultima vreme, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a lansat mai multe avertismente despre rezistenţa crescută a unor bacterii la antibiotice, Comisia Europeană a lansat, recent, un Eurobarometru...

Christine Leșcu, 18.12.2013, 10:47

În condiţiile în care, în ultima vreme, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a lansat mai multe avertismente despre rezistenţa crescută a unor bacterii la antibiotice, Comisia Europeană a lansat, recent, un Eurobarometru referitor la consumul acestor medicamente printre europeni. Interesul pentru subiect constă în faptul că tocmai consumul excesiv al antibioticelor creşte rezistenţa anumitor bacterii.

În ceea ce-i priveşte pe români, rezultatele nu sunt tocmai îmbucurătoare: românii consumă mai multe antibiotice decât ceilalţi europeni şi sunt mai puţin informaţi în legătură cu modul lor de administrare. De pildă, întrebaţi dacă au luat antibiotice în ultimele 12 luni, 47% dintre români au răspuns „da”, faţă de 35% dintre europeni. Mai îngrijorătoare, poate, decât datele privind consumul sunt cele privitoare la modul în care au fost cumpărate: la întrebarea „Cum aţi ajuns să luaţi antibioticele?”, 75% dintre români au spus că le-au obţinut cu ajutorul unei reţete medicale, 5% au spus că le-au fost administrate de un medic, 18% le-au obţinut, făra prescripţie, de la farmacie. Comparativ, 87% dintre europeni au obţinut antibioticele cu ajutorul unei reţete medicale, 8% au spus că le-au fost administrate de un medic, iar 3% le-au obţinut, fără prescripţie, de la farmacie.

De ce este importantă prescripţia medicului în cazul administrării antibioticelor, aflăm de la jurnalistul Vlad Mixich: Românii sunt europenii care îşi auto-administrează antibiotice fără prescripţie în cea mai mare măsură. De asemenea, ei sunt şi cei mai ignoranţi dintre toţi cetăţenii UE în privinţa utilizării antibioticelor. Dacă ai şti exact la ce folosesc antibioticele, poate nu ar fi o problemă majoră dacă le foloseşti fără prescripţia medicului. Problema noastră este că nu ştim la ce folosesc aceste antibiotice. Medical vorbind, asta creează nu doar o problemă individuală, ci şi una de comunitate. Una dintre principalele priorităţi în sănătatea publică mondială în ultimul timp devine rezistenţa crescută la antibiotice.

În sezonul friguros, cum este cel pe care-l traversăm acum, şi mai ales în perioadele când temperaturile fluctuează, oamenii sunt mai afectaţi de răceli şi gripe, 55% dintre români, faţă de 41% dintre europene, consideră că antibioticele sunt eficiente în tratarea acestor boli şi le consumă de multe ori, poate, fără consultarea medicului, neştiind că o infecţie virală nu se tratează cu antibiotice. Doar în cazul celor bacteriene se prescriu antibiotice. Tocmai de aceea este necesară consultarea medicului: pentru a determina tipul de infecţie. doctoriţa Sandra Alexiu de la Societatea Naţională de Medicină de Familie ne oferă amănunte: Fiecare infecţie ar trebui documentată şi investigată prin diverse analize. Există şi infecţii care sunt atât de evidente încât pot fi tratate de la prima consultaţie pe baza anumitor scoruri cunoscute medicului. În cea mai mare parte a infecţiilor este nevoie de analize suplimentare ca să fii sigură că este o infecţie bacteriană, deci care are nevoie de antibiotice. Dacă este vorba de o infecţie virală, atunci nu e nevoie de antibiotice.

Deşi în România regimul comercializării medicamentelor este strict legiferat, pacienţii le pot cumpăra fără reţetă din farmacii. Cum este posibil acest lucru, ne spune tot doctoriţa Sandra Alexiu: Există o listă a tuturor medicamentelor înregistrate în România şi în dreptul fiecărui medicament există un cod cu tipul său de prescripţie – dacă se eliberează cu reţetă medicală şi dacă aceasta trebuie reînnoită după un anumit interval – şi ar trebui să se ţină seama de acest cod. Din nefericire, nu se ţine seama mereu de acest cod. De pildă, de multe ori părinţii, când au un copil bolnav, preferă să se ducă direct la farmacie în loc să treacă pe la medic din diverse motive: fie e aglomeraţie, fie e weekend, fie acesta e impulsul de moment. Pe de altă parte, şi farmacistul poate prescrie un anumit tip de tratament în cazul unei infecţii, iar în weekend ei pot elibera antibiotice fără reţetă doar pentru o zi sau două pentru ca după aceea, tratamentul să fie continuat după consultarea medicului.

Cu toate acestea, este posibil ca, şi după consultaţie, unii medici să prescrie antibiotice, atunci când nu este cazul? Iată ce ne răspunde doctoriţa Sandra Alexiu: Antibioticele sunt prescrise în exces chiar şi de către medici şi nu e doar o problemă românească, e una semnalată pe plan mondial. Mai gravă este însă automedicaţia decât prescripţia excesivă de către medic pentru că medicul a consultat pacientul şi a decis. Poate că decizia lui nu e cea mai bună, dar este una asumată şi poate fi contestată. Automedicaţia e un risc pe care şi-l asumă pacientul atunci când se tratează fără să aibă cunoştinţe medicale.

La rândul său Vlad Mixich consideră că în lipsa unor date obiective clare, nu se poate declara dacă medicii români suprascriu antibiotice sau nu. Răspunderea este şi de data aceasta individuală şi ţine de nivelul de educaţie al oamenilor, educaţie care, de altfel, cade şi în sarcina autorităţillor. Vlad Mixich: Ar fi nevoie de un program de informare la nivel naţional susţinut şi finanţat de către ministerul sănătăţii pentru că această instituţie se ocupă de educaţie şi de prevenţie. În acest caz putem vorbi şi despre prevenţie, prevenţia răspândirii infecţiilor rezistente la antibiotice.”

Unul dintre microbii rezistenţi deja la tratamentele clasice este cel care provoacă tuberculoza. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a avertizat că în mai multe zone din lume, a apărut o formă a acestei boli care nu poate fi tratată cu medicamentele uzuale de până acum.