Delta Văcăreşti şi locuitorii ei
La mijlocul anilor 1980, regimul comunist s-a decis să dărâme un monument emblematic pentru Bucureşti: mânăstirea Văcăreşti, construcţie datând de la mijlocul secolului al XVIII-lea.
Christine Leșcu, 20.11.2013, 10:33
La mijlocul anilor 1980, regimul comunist s-a decis să dărâme un monument emblematic pentru Bucureşti: mânăstirea Văcăreşti, construcţie datând de la mijlocul secolului al XVIII-lea. În apropiere, urma să fie construit un lac artificial, lucrările în acest sens fiind începute. Venind revoluţia din 1989, proiectul a fost abandonat, iar terenul de 190 de hectare a devenit în timp o zonă umedă extrem de valoroasă din punct de vedere ştiinţific, un ecosistem autentic cu faună şi vegetaţie specifice unei delte. Peste 90 de specii de păsări (ulii, fazani, raţe sălbatice – dintre care numeroase ocrotite prin convenţii internaţionale), mamifere, peşti, amfibieni şi-au făcut adăpost aici. De asemenea, există dovezi că în Delta” Văcăreşti ar fi apărut şi vidra. Prin urmare e peşte destul. Asociaţa neguvernamentală Salvaţi Dunărea şi Delta” au şi demarat proiectul de a transforma balta Văcăreşti într-un parc natural urban. Însă, pe lângă dificultăţile birocratice întâmpinate de realizarea unui astfel de proiect, în zonă există şi probleme sociale de diverse tipuri.
Dan Bărbulescu, directorul executiv al Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta” ne exemplifică o parte din ele: În zonă, se practică braconajul. Şi din acest punct de vedere credem că autorităţile trebuie să se implice cât mai mult. Noi lucrăm acum foarte bine cu Ministerul Mediului. Există un grup de lucru în cadrul ministerului care se întruneşte regulat pentru a discuta despre proiectul acesta care, potrivit legii, pare simplu de pus pe picioare, dar în realitate e complicat. Chiar şi cu sprijnul Ministerului Mediului, ne împotmolim foarte des la nivelul mentalităţilor când discutăm cu diverşi funcţionari ai primăriilor de sector. În plus, în zonă există interesele imobiliare de a transforma zona în cartier de blocuri cu vreun mall.”
Teren perceput ca fiind al nimănui, Balta Văcăreşti oferă adăpost, dar şi mijloace de trai, mai multor familii fără locuinţe. Unii trăiesc chiar din pescuit, iar alţii din colectarea deşeurilor care se găsesc din belşug în zonă. Cei mai mulţi aşteaptă donaţiile ce le parvin prin diverse fundaţii de caritate. E şi cazul Aureliei care locuieşte acolo în nişte barăci improvizate. Dar nu e singură: Suntem o familie – eu, soţul, copiii şi soacra –, iar lângă noi, stă fratele lui şi cu el în curte mai sunt vreo 5-6 familii. Puţin mai înainte, mai locuiesc trei familii, au şapte copii. Într-altă baracă, mai stă o familie cu şase copii. Lângă lac, mai locuiesc vreo patru familii cu 12 copii. E foarte greu în situaţia noastră. Copiilor, mai ales, le este greu cu şcoala, că n-au lumină să-şi facă temele. Căldura nu avem, de asemenea.”
Condiţiile improprii le permit cu greu să-şi ţină copiii la şcoală. Cu toate acestea, cei doi băieţi mai mari şi cele două fete merg la cursuri cu destul regularitate. Însă faptul că nu au locuinţă de foarte mult timp, a împiedicat-o pe fata cea mijlocie, Alina, să intre la timp la şcoală. Acum are 12 ani şi este de-abia în clasa a treia. Întrebată, uneori, de ce la 12 ani e doar în clasa a treia, iată ce răspunde: Că m-a dat mama târziu la şcoală. Mi-ar fi plăcut să mă fi dus mai devreme şi să fi ştiut mai multe. Pe viitor, mi-ar plăcea să învăţ bine.”
Familia o duce aşa de mulţi ani, după cum ne povesteşte Aurelia: De 15 ani locuim aşa cum ne vedeţi, în barăci. Am mai avut barăci şi în zona Metalurgiei unde am locuit 13 ani, pe un teren care a fost pus în vânzare. Aici am ajuns prin fratele meu. El m-a adus aici, că tot aici locuieşte şi el. Nici nu ştiu al cui e terenul ăsta. Mergem printre blocuri, adunăm materiale refolosibile, de la PET-uri până la maculatură, cutii de conserve şi fire de cupru. Noi nu ne pricepem la pescuit. Ne descurcăm cum ne-am descurcat de ani de zile şi tot aşa o s-o ţinem până ne găsim un loc de muncă.”
De îmbunătăţirea condiţiilor lor de trai şi a situaţiei profesionale, se ocupă de câţiva ani asociaţia Samusocial. Ajutorul acordat constă în obţinerea actelor de identitate, donarea de rechizite, haine şi încălţăminte, dar şi găsirea unei slujbe. Lucru, din păcate, foarte problematic din mai mult motive.
Monica Tăutul de la Samusocial ne oferă detalii: Le găsim locuri de muncă, dar de cele mai multe ori sunt slujbe sezoniere, la negru. E clar că în scurt timp, ajung din nou la situaţia anterioară şi apelează la serviciile noastre ca să-i ajutăm. În plus, noi ca asociaţie ne propunem ca după ce le găsim un loc de muncă, să le găsim şi o locuinţă. Altfel, o persoană care doarme în stradă, deşi are un loc de muncă, nu poate lucra bine din cauză că nu se poate odihni cum trebuie. Alimentaţia nici nu e chiar aşa de importantă. Mult mai importantă e igiena. Fiindcă stau în stradă şi nu au unde să se schimbe şi să se îngrijească, angajatorul începe să-şi pună problema că persoanele respective nu respectă cerinţele de bază şi se lipseşte de serviciile lor.”
Evident, locuinţele nu sunt uşor de găsit. De aceea, pentru locuitorii Bălţii Văcăreşti, ideal ar fi să poată trăi aici şi după declararea zonei drept Parc Natural Protejat. Chiar iniţiatorii acestui proiect au idei în acest sens.
Dan Bărbulescu, directorul executiv al Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta”: Ştim că în zonă trăiesc mai multe familii şi niciodată nu am luat în calcul evacuarea lor. Ei trăiesc acolo şi trebuie să continue să locuiască acolo, dar în condiţii mai bune, evident. Sunt cazuri sociale şi au nevoie de mai multă atenţie din partea statului. Avem şi idei pentru ei. De pildă, pot fi transformaţi în rangeri sau ghizi sau paznici ai parcului. Noi oricum comunicăm cu ei. Acum două zile ne-a sunat nea Gică, unul din cei care locuiesc acolo, şi ne-a zis că au venit nişte oameni să taie pomi. Asta e altă problemă: în fiecare toamnă, se taie pomi pentru lemne de foc. E nevoie de o pază mai severă acolo. Şi asta e una din utilităţile pe care aceşti oameni le pot împlini, să participe la gestionarea parcului.”
Deşi are avizul ştiinţific al Academiei Române şi sprijinul formal al Ministerului Mediului, proiectul de a transforma balta Văcăreşti într-un parc natural protejat mai are de trecut prin hăţişul birocratic al administraţiei publice locale, al retrocedărilor şi al aprobării în Parlament.
