Majoritatea cetățenilor UE consideră că țara lor a beneficiat de statutul de membru al blocului comunitar. Sprijinul pentru moneda euro, dar și pentru apărarea și securitatea comună se află la cote foarte ridicate, potrivit Eurobarometrului de toamnă.
Companiile românești investesc mai mult, accelerează digitalizarea și se îndreaptă către utilizarea inteligenței artificiale, dar sentimentul general este mai pesimist decât în UE, arată un sondaj al Băncii Europene de Investiții.
Uniunea Europeană are peste 100 de milioane de persoane cu dizabilități, iar discriminarea acestora continuă să fie larg răspândită în statele membre.
Încrederea în UE se află la cel mai ridicat nivel din ultimii 17 ani, dar există o diferență semnificativă între populația din mediul rural și cea din urban.
Comerțul online este în creștere în România, însă, în majoritatea regiunilor, sub 35% din populație a comandat bunuri sau servicii pe internet în ultimele luni.
În 2024, Uniunea Europeană a avut o captură de pește estimată la 5,5 miliarde de euro.
Producția de lapte a UE a crescut cu aproape 1 milion de tone în 2024. România nu se numără printre marii producători și este pe ultima poziție la randamentul pe vacă de lapte.
Comisia Europeană estimează o creștere a economiei românești de numai 0,7% în 2025, jumătate față de nivelul prognozat în primăvară.
Oltenia și Dobrogea se numără printre regiunile Uniunii Europene care înregistrează cele mai multe victime ale traficului rutier.
Românii cred în număr mai mic decât europenii că UE reprezintă valori precum respectul pentru drepturile fundamentale sau libertatea de expresie mai bine decât alte state. Migrația ilegală sau schimbările de mediu sunt văzute mai puțin ca provocări în România față de restul Uniunii.
Muntenegru este cea mai apropiată țară de aderarea la UE, în timp ce Republica Moldova și Ucraina au realizat progrese semnificative în ultimul an, după cum subliniază Comisia Europeană în pachetul anual privind extinderea blocului comunitar.
România are a doua cea mai mică pondere a taxelor și contribuțiilor sociale în PIB și printre cele mai scăzute impozite pe proprietăți din UE.
30% dintre angajații din UE utilizează instrumente bazate pe inteligență artificială, arată un publicat recent de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene.
Planul european de combatere a cancerului este în centrul Uniunii Europene a Sănătății, spune Ursula von der Leyen și reamintește că statele membre au la dispoziție o finanțare semnificativă pentru prevenire, diagnosticare și tratarea bolnavilor.
România are a patra cea mai mare rată a sărăciei subiective din Uniunea Europeană, însă cifrele sunt în scădere. Dobrogea, Oltenia și Moldova continuă să fie regiunile cu cele mai mari rate ale populației aflate în risc de sărăcie și excluziune socială.
