Protejarea avertizorilor de integritate în UE
Miniştrii din statele Uniunii Europene au adoptat la începutul săptămânii trecute, pe 7 octombrie, Directiva privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI)
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ana-Maria Cononovici, 16.10.2019, 11:02
Miniştrii din
statele Uniunii Europene au adoptat la începutul săptămânii trecute, pe 7
octombrie, Directiva privind protecția persoanelor care raportează încălcări
ale dreptului Uniunii, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI),
care s-a desfăşurat la Luxemburg.
Directiva
privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii
acoperă numeroase domenii ale legislației UE, de la combaterea spălării
banilor, protecția datelor, protecția intereselor financiare ale Uniunii,
siguranța alimentară și a produselor, sănătatea publică, protecția mediului
înconjurător și securitatea nucleară. După ce va fi publicată în Jurnalul
Oficial, directiva va intra în vigoare la douăzeci de zile de la data
publicării.
Directiva este
necesară deoarece protecția acordată avertizorilor de integritate la nivelul UE
este fragmentară și inegală.
Christian
Wigand, purtătorul de cuvânt al Comisie Europene ne-a spus mai multe: În urma scandalurilor recente de tip Dieselgate, Panama Papers sau
revelaţiile Cambridge Analytica, a devenit clar că avertizorii pot juca un rol
foarte important în dezvăluirea unor activităţi ilegale, ce dăunează
interesului public sau stării de bine a cetăţenilor sau a societăţii. A fost
important pentru Comisia Europeană să vină cu această propunere, stabilind
astfel noi standarde la nivelul întregii Uniuni Europene pentru
avertizorii de integritate, pentru aceia ce lucrează în interesul public, să
creeze canale sigure de raportare a ilegalităţilor, dar şi să îi protejeze,
astfel încât să nu sufere de pe urma concedierilor sau de pe urma altor forme de
răzbunare.
Odată intrată
în vigoare directiva, ţările membre UE vor avea doi ani la dispoziţie, pentru
transpunerea ei în legislaţia naţională, ne-a mai spus interlocutorul nostru
şi a precizat ce noutăţi aduce această directivă:
Directiva prevede ca companiile să creze
canale sigure pentru raportarea disfuncţionalităţilor. Astfel companiile ce au
mai multe de 50 de angajați sau
municipalitățile cu peste 10 000 de locuitori trebuie să creeze canale sigure
de raportare interne. Apoi trebuie să existe o ierarhie de 14 canale, astfel
încât avertizorii să fie încurajaţi să folosească canalele interne, din cadrul
organizaţiilor, dacă ei consideră că aceasta este posibil, iar apoi să se
adreseze publicului şi autorităţilor. Acesta este un element nou şi important.
Iar un altul este protejarea avertizorilor împotriva concedierilor sau
intimidărilor, pentru că s-a descoperit că 36% dintre lucrătorii ce raportează
comportamente incorecte au de suportat de pe urma represaliilor.
