Salarii minime echitabile pentru lucrătorii din Uniunea Europeană

În Uniunea Europeană, salariile lucrătorilor din Est sunt încă mult inferioare celor din țările din Vestul continentului.

Florin Orban, 03.07.2020, 13:05

Luna
trecută, Comisia Europeană a lansat a
doua etapă a consultării cu sindicatele și cu organizațiile patronale europene
cu privire la modul de asigurare a unor salarii minime echitabile pentru toți
lucrătorii din Uniunea Europeană. Ca o concluzie a primei etape a
consultărilor, Comisia a declarat că nu
urmărește stabilirea unui salariu minim european uniform, nici armonizarea
sistemelor minime de stabilire a salariilor. Orice eventuală măsură ar urma să
fie aplicată diferit, în funcție de sistemele de stabilire a salariului minim
și de tradițiile statului membru, cu respectarea deplină a competențelor
naționale și a libertății contractuale a partenerilor sociali.

L-am întrebat pe
Dumitru Fornea, secretar general al Confederației Sindicale Naționale MERIDIAN
și membru al Comitetului Economic și Social European, ce aduce nou inițiativa
Comisiei.

Din
punctul nostru de vedere, al organizațiilor sindicale, considerăm că prea multe
lucruri nu se schimbă. Noi avem o perspectivă diferită față de ceea ce spune
Comisia Europeană și asigurările făcute de la Bruxelles că se va ține cont de
specificitățile locale și de problematica din fiecare stat membru.

Noi, ca
organizații sindicale europene, ne propunem să avem un nivel de convergență
economică și socială cât mai înalt. Vrem ca, pe viitor, problema salariului
minim să meargă către un punct comun, în sensul că salarii minime de 500 de
euro în estul Europei, comparate cu salarii minime de 2000 de euro în partea de
vest a uniunii Europene nu fac altceva decât să zdruncine soclul social al
Uniunii Europene și să creeze și mai multe probleme.

Sperăm ca acest exercițiu
pe care Comisia Europeană l-a lansat în 14 ianuarie 2020, în prima etapă de
consultare a partenerilor sociali, să conducă la un punct de vedere comun al
tuturor organizațiilor partenerilor sociali de pe cuprinsul Uniunii Europene în
sensul de a ne apropia cu prețurile și cu câștigurile salariale la un nivel de
referință comun. Or, acest lucru, din ceea ce prezintă Comisia Europeană, nu
rezultă foarte clar că este setat ca o ambiție pe termen mediu. Poate să fie o
ambiție pe termen lung, dar pe termen mediu nu avem nicio speranță. În situația
particulară a României, toată lumea știe că noi am ajuns să plătim pentru
bunuri de consum de bază prețuri europene, în timp ce salariul minim pe
economie din România este de 3-4 ori mai mic decât cele din alte state membre
ale Uniunii.

Noi ne-am stabilit, ca un obiectiv, ca salariul minim pe economie
să nu fie mai mic decât coșul minim de consum pentru o persoană. Dar acest coș
minim de consum pentru o persoană în țara noastră e calculat la aproximativ
2700 de lei pentru o persoană adultă. Or, chiar și la momentul actual, există o
diferență semnificativă între acest nivel de referință și ceea ce se întâmplă
în plan legal în stabilirea salariului minim.

Comisia
mai spune
că inițiativa ar urmări să garanteze,
printre altele, că salariile sunt stabilite ca urmare a unor negocieri
colective care funcționează bine… Unde stă România la acest capitol, la nivel
național, la nivel de ramură și de unitate?

Dumitru
Fornea: În
multe state membre, dialogul social și negocierile colective au fost descurajate
sistemic în ultimii 10 ani. Problema principală, în România, pleacă din
legislație, pentru că în anii 2010 s-a stabilit o nouă legislație a dialogului
social, o legislație care, practic, crește nivelul de reprezentativitate pentru
unitate și la nivel de ramură. Contractele colective de muncă s-au redus și,
prin reducerea acestor contracte colective, s-a redus și capacitatea
lucrătorilor de a-și negocia propriul salariu și chiar salariul minim la nivel
național.

Or, această problemă se simte până în ziua de astăzi și aceasta este
una dintre solicitările pe care le-am făcut, atât la nivel național, cât și
european, să se reformeze puțin această legislație în sensul de a încuraja
negocierile colective și, în felul acesta, să putem ajunge la stablirea salariului
minim pe baze concrete, luând în considerare valoarea coșului minim de consum.