Sprijinirea fermierilor din UE

De la bun început, Politica Agricolă Comună a avut în vedere siguranța alimentară a cetățenilor Uniunii, un scop care poate fi realizat doar în măsura în care fermierii beneficiază de măsuri de sprijin din partea autorităților comunitare și naționale.

Ștefan Baciu, 11.12.2020, 08:40

Comisia
pentru Agricultură a Parlamentului European a adoptat, în urmă cu o săptămână
Regulamentul de Tranziție, care stabilește regulile pentru trecerea de la actuala
la viitoarea Politică Agricolă Comună. Perioada de tranziție propusă și
adoptată este de doi ani, iar pe parcursul acesteia vor rămâne măsurile din
actuala Politică Agricolă Comună și vor fi păstrate aceleași reguli de acordare
a plăților.

În paralel, statele membre au, astfel, timp suficient pentru a-și
pregăti planurile strategice naționale, precum și structurile administrative
necesare pentru punerea în aplicare a noului cadru juridic al Politicii
Agricole Comune. Acest vot este considerat, de către eurodeputata Carmen Avram,
membră în Comisia pentru Agricultură a Parlamentului European, ca un semnal de
stabilitate și certitudine pentru acest sector, iar în ceea ce-i privește pe
fermierii români Regulamentul de Tranziție permite menținerea tuturor măsurilor
și bugetelor actuale din programul de dezvoltare rurală.

Despre sprijinul
acordat fermierilor din vest și cel acordat celor din est, eurodeputata Carmen
Avram:

Fermierul din Vest are o tradiție îndelungată ca
tagmă și ca apartenență la Uniunea Europeană. El are deja un business solid,
are credite avantajoase, pământul lui nu a fost ciopârțit de comuniști, n-a
trebuit să o ia de la zero acum 30 de ani și să învețe cum se face agricultura
modernă. Țara lui îl respectă și îl sprijină atât cât este lăsată de regulile
europene, iar asta nu este valabil pentru Est întotdeauna, în special în
România de exemplu unde a lua un credit și a face asigurare, sunt niște riscuri
foarte mari. Deci fermierul din vest este sprijinit, cel din est mai puțin.

Oriunde
în Europa, fermierii sunt vulnerabili în fața corporațiilor care fixează
prețurile unor produse, care scot produse similare cu cele ale fermierului sau
care, pur și simplu, pun pe piață sub propriul brand produse ale fermierilor:

Noua Politică Agricolă Comună va rezolva sper situația asta pentru
ea vrea să întărească micul producător și trebuie spus din nou că unica armă pe
care o au producătorii din toată Europa este asocierea. România trebuie să
scape de traumele trecutului și să facem și noi asta pentru că altfel punem în
pericol fermierul mic și mijlociu, iar fără ei o să dispară și dezvoltarea
rurală și șansa să mai avem o nouă generație de agricultori care vor fi
descurajați de ceeea ce văd pe piață.

Sunt
destui cei care consideră că, la nivelul Uniunii, oportunitățile de muncă în
agricultură s-au înrăutățit, un aspect comentat de eurodeputata Carmen
Avram, din Grupul Socialiștilor și Democraților:

Problema majoră este că agricultura
și-a pierdut forța de muncă. În România e foarte grav, evident, dar fenomenul e
valabil în toată Uniunea Europeană. Între 2007 și 2017, deci doar în 10 ani,
agricultura europeană a pierdut 2,5 milioane de fermieri, o parte dintre ei din
cauza îmbătrânirii populației, o altă parte pentru că Europa nu și-a mai creat
o generație suficientă de tineri fermieri. Au dispărut școlile profesionale pe
alocuri, în alte locuri s-au împuținat, apoi această eră tehnologică a făcut
posibilă crearea de noi meserii, mult mai simple și mai ușor de acceptat pentru
că pot fi făcute de oriunde și sunt mult mai bănoase și mai este și agricultura
de precizie care elimină foarte mult din forța de muncă. La noi se face mai
puțin, dar în Europa a prins teren și este, altfel este și una din condițiile
care se pun acum în noul Pact, se avem o agricultură de precizie, printre
altele.