Viitorul cărbunelui în producția europeană de energie

Comisia Europeană a prezentat, recent, Pactul Ecologic European, un pachet de măsuri menit să asigure tranziţia Uniunii Europene către o economie verde şi durabilă.

Florin Orban, 24.02.2020, 10:40

Cărbunele asigură încă o bună parte din producţia
de energie la nivelul Uniunii Europene. Cum însă viitorul energiei în
comunitatea europeană este strâns legat de obiectivele de mediu ambiţioase ale
Uniunii, se urmăreşte trecerea cât mai rapidă şi mai sustenabilă către surse
regenerabile de energie. Cât va mai conta însă, în viitor, cărbunele în
producţia europeană de energie?

Ne răspunde Dumitru Fornea, membru al
Comitetului Economic şi Social European şi, totodată, secretar general al
Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian, organizaţie cu o puternică prezenţă
în minerit şi energie.

Prin Acordul
de la Paris, din 12 decembrie 2015, Uniunea Europeană se angajează să reducă
drastic emisiile de carbon. S-a stabilit în felul acesta ca, până în 2030, emisiile de carbon să fie
reduse cu 40 la sută, iar până în 2050, Ununea Europeană este foarte ambiţioasă
şi doreşte să le reducă până aproape de zero. Pe de altă parte, un sfert din
energia electrică produsă în Uniunea Europeană vine din cărbune. Aşa cum este
formulată ambiţia europeană, se pare că nu se dă nicio şansă cărbunelui. Dar,
pe de altă parte, Polonia a spus că nu poate să renunţe la cărbune până în
2050. Germania are un moratoriu până în 2030, dar unele centrale termice sunt
pe cale de a fi închise până în 2022. Spania a închis deja minele de cărbune,
Bulgaria nici măcar nu vrea să ia în discuţie tema…

În Grecia s-a făcut iniţial
un anunţ din partea premierului că vor închide până în 2030, dar se pare că au
revenit între timp şi vor încerca să găsească soluţii alternative. Trebuie să
luăm în considerare toate aceste aspecte. Noi avem încă nişte rezerve în
România, care pot fi utilizate. Dacă sistemul nostru energetic va renunţa la
cărbune, la combustibilii fosili, sepune întrebarea: <>. Soluţia reală ar fi să găsim tehnologii care să poată înlocui
aşa-zisele <>, dar este puţin probabil ca acest
lucru să se întâmple într-o perioadă foarte scurtă de timp.

Renunţarea la cărbune are însă şi serioase
implicaţii de ordin social, după cum ne spune Dumitru Fornea, membru al
Comitetului Economic şi Social European, secretar general al Confederaţiei
Sindicale Naţionale Meridian.

În
11 state membre, cărbunele asigură 230 de mii de locuri de muncă în industria
minieră şi energetică. Vorbim de aproximativ un milion de persoane care vor fi
direct afectate. Această politică ambiţioasă privind protecţia mediului şi
schimbările climatice trebuie să fie corelată cu măsurile de protecţie socială,
cu investiţiile în regiunile miniere afectate, cu măsuri active pentru educarea
şi formarea celor care sunt in pericol de a-şi pierde locurile de muncă.