Comisia la COP26, summitul „ultimei șanse”
Summitul COP-26 este, probabil, cel mai important eveniment al toamnei, dat fiind că deciziile luate aici se pot dovedi vitale pentru viitorul omenirii.
Cătălin Gomboș, 01.11.2021, 08:21
Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, vicepreședintele pentru Pactul Verde European, Frans Timmermans, și comisarul european pentru energie, Kadri Simson, conduc delegația Comisiei la cel de-al 26-lea summit asupra schimbărilor climatice organizat de ONU. Summitul a fost descris drept ultima șansă de a salva planeta. Premierul țării-gazdă, Boris Johnson, chiar a zis că, dacă Glasgow eșuează, totul va eșua.
COP26 ar putea fi, așadar, mai important decât COP21, summitul din 2015 la care a fost negociat Acordul de la Paris privind combaterea schimbărilor climatice. Acordul a fost ratificat de aproape toate țările lumii, care s-au angajat să ia o serie de măsuri – în primul rând reducerea emisiilor de gaze de seră – astfel încât creșterea temperaturii globale să fie redusă la cel mult un grad și jumătate față de media din perioada pre-industrială. Încă de la început au existat voci care au criticat acordul, spunând că acesta este insuficient și că și dacă se respectă țintele prevăzute de acesta, temperatura va crește cu mai mult de un grad și jumătate, astfel încât este nevoie de planuri mai ambițioase de reducere a emisiilor de gaze de seră. O problemă este însă că, până acum, nici măcar nu au fost luate toate măsurile prevăzute de Acordul de la Paris astfel încât, în acest moment, predicțiile sunt sumbre: până la sfârșitul secolului temperatura va crește cu 2,7grade, schimbările climatice se vor accentua iar fenomenele meteo extreme asociate acestora vor deveni mai dese și mai devastatoare. Omenirea trebuie să ia de urgență măsuri și acesta este motivul pentru care COP26 este considerat summitul ultimei șanse.
Uniunea Europeană va găzdui peste 150 de evenimente în pavilionul său de la COP26, iar Comisia își propune să insiste pe lângă părți să își îndeplinească angajamentele asumate prin Acordul de la Paris, dar și să determine țările bogate să dea banii pe care i-au promis țărilor sărace pentru ca acestea să poată combate schimbările climatice. Suma totală este de 100 de miliarde de dolari pe an, dintre care UE furnizează, deja, mai mult de un sfert. Implicarea Bruxellesului nu este însă doar financiară și diplomatică: UE este deja un lider global în ceea ce privește lupta împotriva schimbărilor climatice. Tranziția către o economie verde este, de altfel, unul dintre obiectivele strategice cheie asumate de Comisia Europeană. Începând cu 1990, emisiile de gaze de seră în regiune au fost reduse cu aproape o treime și s-au luat măsuri ca actualele emisii să fie reduse, la rândul lor, cu cel puțin 55% până în 2030. Obiectivul final este obținerea neutralității climatice în UE până în 2050.
