Noi orientări privind regimul informațiilor confidențiale în UE

Comisia Europeană a adoptat o comunicare privind protecţia informaţiilor confidenţiale de către instanţele naţionale în cadrul procedurilor de asigurare a respectării legislaţiei Uniunii Europene în materie de concurenţă la nivel privat.

Arina Petrovici-Matei, 23.07.2020, 12:24

Directiva privind acţiunile în despăgubire pentru încălcarea normelor antitrust ale Uniunii Europene ajută cetăţenii şi întreprinderile care sunt victime ale acestor infracţiuni. Dar, în această privinţă, este probabil ca instanţele naţionale să primească cereri de divulgare a elementelor de probă care conţin informaţii confidenţiale.

Conform Directivei amintite, statele membre trebuie să se asigure că instanţele naţionale au competenţa de a dispune divulgarea acestor elemente de probă, cu condiţia ca cererea pentru acordarea de despăgubiri să fie plauzibilă, elementele de probă solicitate să fie relevante, iar cererea de divulgare să fie proporţională. În cazul în care aceste condiţii sunt îndeplinite, iar măsurile de protecţie a informaţiilor confidenţiale sunt în vigoare, instanţele naţionale pot dispune divulgarea probelor. În acelaşi timp, în conformitate cu Directiva privind acţiunile în despăgubire pentru încălcarea normelor antitrust, statele membre trebuie să se asigure că instanţele naţionale dispun de măsuri eficiente de protejare a unor astfel de informaţii confidenţiale.

Totuşi, între legislaţiile naţionale pot exista diferenţe în ce priveşte accesul la informaţiile confidenţiale şi protecţia acestora. Aşa că este foarte important ca instanţele naţionale să găsească un bun echilibru între dreptul reclamanţilor de a avea acces la informaţii relevante şi dreptul uneia dintre părţi de a-şi proteja informaţiile confidenţiale.

Tocmai pentru a sprijini instanţele naţionale în îndeplinirea acestei sarcini, Comisia Europeană a adoptat o comunicare prin care urmăreşte să ofere instanţelor naţionale orientări practice în ce priveşte selectarea unor măsuri de protecţie eficiente, luând în considerare, printre altele, circumstanţele specifice ale cazului, tipul de informaţii solicitate, amploarea informaţiilor urmând a fi divulgate, părţile implicate şi relaţiile vizate, precum şi eventualele sarcini administrative şi implicaţii în materie de costuri.

Comunicarea prezintă o serie de măsuri (de exemplu expurgări, cercuri de confidenţialitate, consultarea unor experţi, audieri cu uşile închise) la care instanţele naţionale pot recurge, în funcţie de cadrul lor procedural, pentru a proteja informaţiile confidenţiale în contextul cererilor de divulgare atât pe parcursul procedurii, cât şi după închiderea acesteia. Comunicarea precizează, de asemenea, modul şi momentul în care astfel de măsuri ar putea fi eficiente.