Sprijin şi strategii pentru cele mai sărace regiuni ale UE
Cele mai sărace regiuni ale Uniunii Europene mai au nevoie de sprijin și de strategii adaptate pentru a progresa.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Arina Petrovici-Matei, 21.03.2018, 12:51
Cele mai sărace regiuni ale Uniunii Europene mai au nevoie de sprijin și de strategii adaptate pentru a progresa. Parlamentul European a adoptat cu o largă majoritate o rezoluţie în care se arată că efectele negative ale crizei economice și financiare, mai ales asupra regiunilor cu creștere economică scăzută, au redus politicile bugetare, ducând la tăieri ale investițiilor publice.
Aproximativ unul din șase cetăţeni ai Uniunii Europene trăiește într-o regiune cu întârzieri în dezvoltare. Vorbim de 83 de milioane de locuitori. Dintre aceştia, 32 de milioane trăiesc în regiuni cu venituri mici, iar 51 de milioane în regiuni cu ritm de creștere redus.
În aprilie anul trecut, Comisia Europeană a publicat un raport privind competitivitatea în regiunile cu venituri și ritmuri de creștere scăzute. Raportul viza 47 de regiuni din 8 state membre, împărţite în două categorii: regiuni cu ritm de creștere scăzut, cu un PIB aproape de media Uniunii, dar cu medii de creștere mici (în Italia, Spania, Grecia şi Portugalia) și regiuni cu venituri mici, cu un PIB scăzut, dar cu tendințe de creștere încurajatoare (în Bulgaria, România, Ungaria şi Polonia).
Zilele trecute, eurodeputaţii au convenit că proiectele care contribuie la coeziunea între regiunile Uniunii Europene trebuie să rămână în centrul politicilor comunitare de investiții, în pofida presiunii asupra bugetului. Iar alături de finanțările prioritare ale Uniunii, aceste regiuni cu creștere economică scăzută au nevoie și de strategii adaptate pentru a acoperi diferențele și a oferi perspective dinamice locuitorilor.
Raportorul Michela Giuffrida, eurodeputat social-democrat italian, a explicat că acest raport urmează unei inițiative pe care a lansat-o în 2015, cu comisarul pentru politica regională Corina Crețu, pentru a atrage atenția asupra provocărilor cu care se confruntă regiunile cu întârzieri în dezvoltare și a dificultăților accentuate de recesiune, pe care le-au avut de înfruntat.
Michela Giuffrida consideră că este foarte important să fim conștienți de rolul jucat în creșterea competitivității de politica de coeziune: Vorbim despre o politică ce trebuie să se menţină actuală, să ţină pasul cu vremurile, să fie concretă, pentru ca alocările financiare să le demonstreze cetăţenilor noştri importanţa de a fi europeni, şi care trebuie să aibă finalitatea măreaţă şi misiunea – la propriu – de a alătura, de a aduce din nou împreună aceste regiuni cu instituţia Europa, deoarece, după cum putem observa la fiecare alegeri, cetăţenii se îndepărtează de instituţia Europa şi devin tot mai eurosceptici.
Rezoluţia adoptată de Parlamentul European relevă necesitatea luării de măsuri precum definirea clară a regiunilor cu întârzieri în dezvoltare, susţinerea educației și a formării profesionale pentru a reduce șomajul și a ajuta tinerii să rămână în aceste regiuni, asigurarea unui acces mai ușor la credite pentru afaceri, dar şi sprijinirea turismului sustenabil, a economiei circulare și a agriculturii.
