UE şi NATO îşi consolidează cooperarea în domeniul ameninţărilor hibride
Uniunea Europeană şi NATO s-au angajat să îşi consolideze cooperarea în combaterea ameninţărilor hibride, într-un context marcat de criza migranţilor din Belarus
Arina Petrovici-Matei, 03.12.2021, 07:55
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg şi preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen au acuzat autorităţile din Belarus că au orchestrat criza migranţilor care a ajuns să reprezinte, în acest moment, o ameninţare hibridă la adresa Uniunii Europene. Acuzaţia a fost negată de regimul de la Minsk.
Pentru a răspunde unor astfel de evenimente, este important ca Uniunea Europeană şi NATO să colaboreze – a insistat şefa Comisiei Europene într-o conferinţă de presă comună cu secretarul general al Alianţei şi cu liderii lituanieni.
La rândul său, Jens Stoltenberg a precizat că a căutat, alături de interlocutorii săi, modalităţi de a intensifica activitatea comună a NATO şi a Uniunii Europene, pentru că – a spus el – suntem mai puternici şi mai siguri atunci când lucrăm împreună.
Ursula von der Leyen a anunţat că Uniunea Europeană a decis să tripleze – la 200 de milioane de euro – fondurile destinate gestionării frontierelor în Letonia, Lituania şi Polonia pentru acest an şi pentru anul viitor. Banii vor fi cheltuiţi pentru vehicule de patrulare şi supraveghere electronică, inclusiv drone.
Dacă situaţia de securitate se înrăutăţeşte, nu excludem posibilitatea unor consultări în temeiul articolului 4 al NATO – a avertizat preşedintele lituanian Gitanas Nauseda, în legătură cu situaţia de la graniţa ţării sale cu Belarus.
Şi Polonia a avertizat că ar putea invoca articolul 4 al Tratatului Nord-Atlantic, care prevede posibilitatea solicitării de consultări în cazul unei ameninţări la adresa integrităţii teritoriale, a independenţei politice sau a securităţii oricăreia dintre părţi. Iar în opinia secretarului general al NATO, creşterea neobişnuită a prezenţei tancurilor, artileriei, dronelor şi a miilor de soldaţi pregătiţi de luptă este un aspect foarte îngrijorător din multe motive, în special, pentru că nu este provocată şi nu este explicată.
Mesajul către Rusia este că trebuie să dezescaladeze, să reducă tensiunile şi să fie transparentă – a subliniat Jens Stoltenberg care a avertizat că dacă Moscova decide să folosească forţa, vor exista, desigur, consecinţe.
