Viitorul UE: provocări și priorități strategice
Schimbările climatice și digitalizarea sunt principalele provocări cărora Uniunea Europeană trebuie să le facă față.
Cătălin Gomboș, 27.02.2020, 11:06
Uniunea Europeană parcurge o perioadă esențială pentru evoluțiile sale ulterioare, lucru care este, de altfel, valabil la nivel global. Societățile se digitalizează într-un ritm accelerat, schimbările climatice au început deja să pună probleme care ar putea deveni insurmontabile în cazul în care nu se acționează rapid, iar sistemul de relații internaționale consolidat după Războiul Rece a început să fie pus în discuție. Toate acestea reprezintă provocări pentru Uniunea Europeană, care are însă câteva avantaje, după cum observa vicepreședintele Comisiei Europene, Maroș Sefcovic:
Avem o creștere foarte stabilă a Produsului Intern Brut, o medie de 2% în ultimii ani, și avem 27 de rimestre consecutive de creștere. De la criza economică încoace au fost create 14,5 milioane de locuri de muncă în UE 27, iar toate acestea sunt vești foarte bune. În același timp, încă facem eforturi să ne adaptăm la aceste provocări emergente – fie ele schimbări climatice, transformări digitale, sau această noua geoplitică care transformă modul în care ne vedem aliații, partenerii, felul în care ne simțim – sau nu ne simțim – în siguranță, felul în care ne simțim în vecinătatea noastră. Cred că toate aceste provocări au o natură globală, și cred că fără Europa va fi foarte greu să fie rezolvate. Cred că niciodată lumea nu a avut nevoie ca Europa să fie un jucător global mai mult decât acum.
Uniunea Europeană a început, deja, să ia măsuri pentru a face față acestor provocări. În ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice, există un plan – care, însă, nu a fost încă acceptat de toate statele membre – pentru a se atinge neutralitatea climatică până în 2050. Urmează să fie lansate strategii privind digitalizarea, bazele de date, inteligența artificială sau securizarea rețelelor 5G. În sfârșit, în fața noilor realități geopolitice, Comisia intenționează, printre altele, să accelereze crearea unei politici de apărare comune, dar și să lucreze mai mult, prin intermediul instrumentelor de soft-power, pentru a consolida rolul global al UE.
