Rata de ocupare a tinerilor în UE
România are una dintre cele mai scăzute rate de ocupare ale tinerilor care au absolvit recent studiile și cea mai mare rată a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Lică Manolache, 16.06.2026, 17:05
Rata de ocupare a tinerilor adulți (20-34 de ani) care au absolvit recent ciclul liceal sau cu studii terțiare (universitare și non-universitare) a fost de 83% în 2025, potrivit datelor publicate luni, de Eurostat. Rata este în ușoară creștere față de anul precedent (82,3), însă acesta s-a îmbunătățit cu 7,5 puncte procentuale (pp) în ultimii 11 ani. Rata de ocupare pentru cei care au absolvenții de studii terțiare în 2025 a fost de 87,0%, cu aproape 10 pp peste cea a celor cu nivel mediu de educație (77,2%).
În rândul celor 27 de state membre, România a avut a treia cea mai scăzută rată de ocupare a absolvenților recenți (72,7%), mai mare decât cele ale Greciei (62,4%) și Italiei (71,8%). De cealaltă parte, Malta (91%), Germania (90,6%) și Țările de Jos (90,1%) au înregistrat cele mai ridicate rate de ocupare.
Distribuită pe sexe, rata de ocupare în rândul absolvenților recenți din UE a fost de 84,4% în rândul bărbaților, cu aproape 3 pp peste cea a femeilor (81,5%).
Cehia a înregistrat cele mai ridicate rate de ocupare pentru bărbați (92,4%), urmată de Țările de Jos (92,1%) și Germania (92,0%), în timp ce Grecia (56,8%), Italia (73,3%) și România (74,9%) au înregistrat cele mai scăzute niveluri. Pentru femei, Malta (90,5%), Germania (89,0%) și Austria (88,8%) au avut cele mai ridicate rate. La polul opus, Grecia (68,6%), Italia (70,2%) și România (70,3%) au înregistrat cele mai scăzute rate.
În rândul celor 18 țări din UE unde rata de ocupare în rândul absolvenților recenți a fost mai mare pentru bărbați decât pentru femei, Cehia (+12,2 pp), Letonia (+10,3 pp) și Slovenia (+6,3 pp) au înregistrat cele mai mari diferențe. Grecia (+11,8 pp), Estonia (+5,0 pp) și Finlanda (+4,4 pp) au avut cele mai mari diferențe din rândul statelor unde rata de ocupare a fost mai ridicată pentru femei.
Rata de ocupare a tinerilor adulți (2015-2025) / Infografic: Eurostat
Un alt set de date ale Eurostat care vizează tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET). Ponderea acestora a fost de 11% în 2025, aproape identică cu cea înregistrată în anul anterior (11,1%). Însă, în ultimul deceniu, ponderea a coborât cu peste 4 pp și se apropie de obiectivul Uniunii de 9% până în 2030.
În 2025, ponderea tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani care nu erau nici angajați, nici în educație sau formare (NEET) în UE a fost de 11,0%, în scădere față de 11,1% în 2024 și 15,2% în 2015. Aceasta apropie UE de de reducere a ratei atingerea obiectivului NEET în rândul tinerilor la 9% până în 2030, stabilit în Pilonul european al drepturilor sociale.
Anul trecut, rata NEET a variat de la 5,3% pentru tinerii cu vârste de 15-19 și a urcat la 12,8% pentru grupa 20-24 ani, respectiv la 14,7% pentru grupa 25-29 ani.
Cele mai scăzute rate au fost înregistrate în Țările de Jos (5,3%), Suedia (5,9%) și Slovenia (7,6%). România a avut cea mai ridicat rată din UE fost în (19,2%), fiind urmată la mare distanță de Bulgaria (13,8%) și Grecia (13,6%).
Rata tinerilor NEET în statele UE (2015 vs 2025) / Infografic:Eurostat
