Tinerii din România, ultimii în UE la utilizarea instrumentelor AI
Aproape două treimi dintre tinerii europeni au folosiți instrumente AI în 2025, însă România se află la coada clasamentului.
Lică Manolache, 13.02.2026, 15:12
63,8% dintre tinerii cu vârste între 16 și 24 de ani din Uniunea Europeană au folosit instrumente de Inteligență Artificială generativă (AI) în 2025, potrivit datelor publicate marți de Eurostat. Ponderea este de două ori mai mare față de cea a populației generale a UE (cetățenii cu vârstele cuprinse între 16 și 74 ani).
În rândul celor 27 de state membre, Grecia (83,5%), Estonia (82,8%) și Cehia (78,5%) au avut cele mai mari ponderi ale tinerilor din grupa de vârstă menționată care au utilizat instrumente de inteligență artificială generativă. În România doar 44,1% dintre tineri au folosit instrumente AI, cea mai mică pondere din blocul comunitar. Italia (47,2%) și Polonia (49,3%) sunt celelalte două țări care au avut procente de sub 50%.
Eursotat a comparat și datele privind diferitele domenii ale vieții pentru care populație UE a accesat inteligența artificială generativă. Astfel, 44,2%) dintre tineri au folosit instrumentele AI în scopuri private, față de numai 25,1% în rândul populației generale. Persoanele tinere s‑au dovedit mai înclinate decât populația generală să folosească instrumente de inteligență artificială în educația formală, cu o pondere de 39,3%, în timp ce media generală a fost de 9,4%. În ceea ce privește utilizarea în scop profesional, cele două grupe de vârstă au fost reduse au înregistrat ponderi similare (15,8% tinerii, respectiv 15,1% populația generală), deoarece o parte importantă dintre tineri nu a intrat încă pe piața muncii.
Ultilizarea AI în rândul tinerilor (2025) / Infografic: Eurostat
Datele Eurostat privind utilizarea Ai au fost publicate pe 10 februarie, dată la care este marcată Ziua pentru un internet mai sigur. În aceeași zi, Comisia Europeană a lansat Planul de acțiune împotriva hărțuirii cibernetice. Acest plan presupune implementarea unei aplicații la nivelul blocului comunitar prin care victimele hărțuirii online să poată primi cu ușurință ajutor, dar o mai bună coordonare a abordărilor naționale în ceea ce privește combaterea comportamentului dăunător online și prevenirea hărțuirii cibernetice prin încurajarea unor practici digitale mai bune și mai sigure.
Statele membre au obligația de a elabora planuri naționale cuprinzătoare și să utilizeze o perspectivă comună asupra hărțuirii cibernetice pentru a colecta și a compara datele, se precizează într-un comunicat al Executivului european.
„Copiii și tinerii au dreptul să fie în siguranță atunci când sunt online. Hărțuirea cibernetică le încalcă acest drept, lăsându-i cu sentimente de durere, singurătate și umilință. Niciun copil nu ar trebui să fie făcut să se simtă astfel. Acest Plan de Acțiune completează instrumentele deja existente pentru protejarea minorilor în mediul online, solicitând Uniunii Europene și statelor membre să construiască o abordare coordonată pentru combaterea hărțuirii cibernetice la toate nivelurile”, a transmis Henna Virkkunen, vicepreședinta executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație a Comisiei Europene.
Potrivit estimărilor, aproximativ unul din șase copii cu vârste între 11 și 15 ani afirmă că a fost victima hărțuirii cibernetice, iar cel puțin unul din opt recunoaște că a hărțuit online alte persoane. Conform unui sondaj Eurobarometru publicat anul trecut, peste 90% dintre europeni consideră că este esențial ca autoritățile publice să intervină rapid pentru a proteja copiii în mediul digital, în special în ceea ce privește efectele negative ale platformelor de socializare asupra sănătății lor mintale (93%), fenomenul de cyberbullying și hărțuirea online (92%), precum și necesitatea unor mecanisme eficiente de limitare a accesului la conținut nepotrivit vârstei (92%).
