Muncind în România – 07.07.2026
Salariul de bază minim brut pe ţară a crescut în România, începând din 1 iulie, cu 275 de lei (52,5 euro) şi a ajuns la 4.325 lei lunar (aproape 827 euro).
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 07.07.2026, 14:14
Salariul de bază minim brut pe ţară a crescut în România, începând din 1 iulie, cu 275 de lei (52,5 euro) şi a ajuns la 4.325 lei lunar (aproape 827 euro). Este vorba despre o majorare de 6,8%, ceea ce face ca valoarea netă a salariului minim să fie de aproape 2.700 lei (516 euro). Peste 830.000 de angajaţi beneficiau, în martie 2026, de salariul de bază minim brut garantat în plată, conform datelor Ministerului Muncii. Instituţia a precizat că de majorarea salariului minim beneficiază circa 1.760.000 de salariaţi. Pentru angajatori, costul total estimat pentru un salariat plătit cu minimul pe economie ajunge la aproximativ aproximativ 4.400 de lei (841 euro) pe lună. Reprezentanţii patronatelor reclamă faptul că efortul financiar pentru creşterea salariului minim cade tot pe umerii firmelor private. Ei avertizează că micro-întreprinderile şi companiile din domenii cu marje mici de profit, precum textilele, comerţul sau serviciile vor fi forţate să facă disponibilizări sau să mărească preţurile pentru a supravieţui. Blocul Naţional Sindical a transmis, totodată, că această majorare a fost implementată cu o întârziere de 6 luni, iar lucrătorii au pierdut peste 13% din puterea de cumpărare. Pentru a recupera această diferenţă, BNS apreciază că salariul minim ar trebui să crească la 5.000 lei (aproximativ 956 euro) brut de la 1 ianuarie 2027.
Costul orar al forţei de muncă a crescut cu 3,6% în Uniunea Europeană şi cu 3,2% în zona euro, în primul trimestru din 2026, comparativ cu perioada similară de anul trecut, arată datele Oficiului European pentru Statistică. Costul orar cu mâna de lucru cuprinde costurile cu salariile şi costurile non-salariale, precum contribuţiile sociale plătite de angajatori. În perioada ianuarie – martie 2026, comparativ cu primul trimestru din 2025, cel mai semnificativ avans anual a fost raportat în Ungaria (16,4%), Bulgaria (13,2%) şi Croaţia (9,2%), în vreme ce în România a fost de 3,8 procente. Cele mai reduse creşteri au fost în Malta (1,3%), Danemarca şi Letonia (fiecare cu 2,5%). În primul trimestru din 2026, majorarea costurilor cu forţa de muncă în România a fost generată de creşterea cu 5,8% a costului orar al forţei de muncă în domeniul business. Pe sectoare ale economiei, în România costul orar cu forţa de muncă a crescut cu 7,4% în construcţii, cu 5,2% în servicii şi cu 6,2% în industrie.
Numărul angajaţilor din instituţiile şi autorităţile publice din România şi-a continuat trendul descendent, reiese din datele publicate de Ministerul Finanţelor. Astfel, în aprilie erau ocupate aproape 1.275.000 de posturi în sectorul public, cu peste 5.300 mai puţine decât la începutul anului şi cu peste 31.000 mai puţine comparativ cu aprilie 2025. Aproape 64% dintre posturi sunt în administraţia publică centrală. Cele mai multe locuri de muncă ocupate se regăsesc la Ministerul Educaţiei, urmat de Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Apărării Naţionale. Şi în administraţia publică locală, de începutul anului, s-a înregistrat o reducere cu peste 3.300 a numărului de angajaţi. Rata şomajului în România a crescut uşor în mai şi a ajuns la 6,4%, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Numărul total al persoanelor fără un loc de muncă a depăşit 522.000, în creştere faţă de lunile precedente, dar şi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cea mai îngrijorătoare situaţie este în tinerilor cu vârste între 15 şi 24 de ani, unde rata şomajului se menţine la aproape 29%.
Rata şomajului în judeţul Caraş-Severin, din vestul României, a ajuns la 3,57% la finalul lunii mai, potrivit Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă. În evidenţele instituţiei figurau aproximativ 3.300 de persoane fără loc de muncă, în uşoară scădere comparativ cu luna precedentă. Şomajul continuă să fie mai ridicat în mediul rural, cu circa 1.800 de persoane din total aflate în căutarea unui job. AJOFM Caraş-Severin mai arată că persoanele cu vârsta de peste 55 de ani sunt cel mai afectate de lipsa unui job, cu un total de peste 950 de şomeri înregistraţi. Această categorie este urmată de cei cu vârste cuprinse între 40 şi 49 de ani şi de cei între 50 şi 55 de ani. Potrivit statisticilor, tinerii cu vârste între 25 şi 29 de ani sunt cel mai puţin afectaţi de şomaj la nivel judeţean. Nivelul de pregătire profesională continuă să fie un factor determinant în găsirea unui loc de muncă. Aproape 25% dintre şomeri nu au studii sau au doar studii primare, în vreme ce persoanele cu studii universitare reprezintă doar 6,6% din total.
