Muncind în România – 20.05.2025
Câştigul salarial mediu net în România a crescut cu 6,4% în luna martie şi a fost de 5.691 de lei (1.131 euro) cu 340 de lei (circa 67,5 euro) mai mare decât în luna anterioră, potrivit Institutului Naţional de Statistică.
Sorin Iordan, 20.05.2025, 16:07
Câştigul salarial mediu net în România a crescut cu 6,4% în luna martie şi a fost de 5.691 de lei (1.131 euro) cu 340 de lei (circa 67,5 euro) mai mare decât în luna anterioră, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Cele mai mari salarii nete s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun, aproape 15.000 de lei (aproape 3.000 de euro), şi în activităţile de servicii, în tehnologia informaţiei, peste 13.000 de lei (aproximativ 2.600 euro), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante şi în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, în jur de 3.200 de lei (circa 635 euro). Comparativ cu luna martie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 9,8 procente. În sectorul bugetar, câştigul salarial mediu net a înregistrat creşteri modeste comparativ cu luna precedentă, în special în învăţământ, sănătate şi asistenţă socială şi administraţie publică.
Una dintre cele mai mari organizaţii ale transportatorilor de mărfuri din România, cu sediul în Arad, în vestul ţării, atrage atenţia că deficitul de şoferi profesionişti s-a dublat în ultimii doi ani, iar în judeţ lipsesc aproximativ 1.500 de şoferi de camioane, în timp ce importul forţei de muncă din afara Uniunii Europene este insuficient. Potrivit Asociaţiei Patronale a Transportatorilor „Europa 2002”, în 2023, deficitul era de aproximativ 750 de şoferi de camioane la firmele din judeţ. Organizaţia a transmis că firmele din domeniu se confruntă cu dificultăţi în a găsi forţă de muncă pe piaţa locală, iar aducerea de forţă de muncă extracomunitară este îngreunată de procedurile care durează în general 6 luni, ceea ce afectează livrările de mărfuri şi scade cifra de afaceri. Aderarea deplină a României la Spaţiul Schengen oferă oportunităţi de dezvoltare a companiilor din domeniu, însă acestea sunt încetinite de lipsa de profesionişti, a declarat preşedintele asociaţiei, Adrian Pop. Potrivit acestuia, atunci când se recrutează forţă de muncă locală se constată că mulţi dintre cei care se prezintă la interviuri nu corespund posturilor. Una dintre cauzele identificate de transportatori pentru lipsa şoferilor profesionişti este plecarea acestora în alte ţări, unde obţin salarii mai mari.
Peste 2.800 de străini se află în evidenţele Biroului pentru Imigrări Buzău, în sud-estul României. Dintre aceştia, doar 476 provin din state membre ale structurilor europene, precum Italia, Franţa şi Spania, restul fiind cetăţeni ai unor state terţe. Cei mai mulţi străini provin din Nepal – 579, Sri Lanka – 333, Turcia – 299, India 266 şi Republica Moldova – 184. Principalele scopuri pentru care străinii şi-au stabilit reşedinţa pe teritoriul României sunt angajarea în muncă şi reîntregirea familiei. Biroul pentru Imigrări Buzău a mai arătat că, în perioada ianuarie – aprilie 2025, au fost emise 544 de avize de angajare pentru lucrători permanenţi şi detaşaţi. Cei mai mulţi dintre străinii care au ales să lucreze în judeţul Buzău au optat pentru un loc de muncă în domeniul construcţiilor şi HORECA. De la începutul anului, poliţiştii de imigrări buzoieni au derulat 5 activităţi de control, în urma cărora 13 cetăţeni au fost depistaţi în situaţii ilegale. Cei mai mulţi proveneau din Nepal – 10, iar diferenţa din state precum Sri Lanka şi Uganda. 7 decizii de returnare cu termen de plecare voluntară au fost emise, iar pentru 6 dintre străini a fost instituită măsura nepermiterii intrării pe teritoriul statelor membre ale UE, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene, pentru perioade cuprinse între 6 luni şi un an.
Aproape 1.000 de cetăţeni străini au primit permise de şedere în judeţul Bihor, în nord-vestul României, în primele 4 luni ale anului, arată datele Serviciului teritorial pentru Imigrări. Principalele scopuri pentru care străinii şi-au stabilit reşedinţa în Bihor sunt angajarea în muncă şi studii. În perioada ianuarie – aprilie, au fost asigurate măsuri de management al şederii şi rezidenţei pentru circa 7.000 de persoane, dintre care peste 4.300 de străini din state terţe şi aproximativ 2.600 de cetăţeni europeni. Cei mai mulţi străini provin din Nepal – aproape 800, Sri Lanka – 413, Republica Moldova – 356, India – 294 şi Bangladesh – 289. Majoritatea cetăţenilor europeni provin din Italia, Ungaria şi Germania. 93 de activităţi de control au fost organizate de poliţiştii de imigrări bihoreni, în urma cărora au fost depistaţi în situaţii ilegale 7 străini. Au fost emise 6 decizii de returnare cu termen de plecare voluntară de pe teritoriul României, iar faţă de 5 străini a fost instituită măsura nepermiterii intrării pe teritoriul Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene, pentru perioade cuprinse între 6 luni şi 5 ani.
