Muncind în România – 09.09.2025
România este insuficient reprezentată în principalele ţări sursă pentru muncitorii străini, în special cele din subcontinentul indian, de unde provine aproape 80% din mâna de lucru din ţări terţe, se arată într-o scrisoare adresată preşedintelui României, Nicuşor Dan, şi ministrului de Externe, Oana Ţoiu.
Sorin Iordan, 09.09.2025, 15:22
România este insuficient reprezentată în principalele ţări sursă pentru muncitorii străini, în special cele din subcontinentul indian, de unde provine aproape 80% din mâna de lucru din ţări terţe, se arată într-o scrisoare adresată preşedintelui României, Nicuşor Dan, şi ministrului de Externe, Oana Ţoiu, de către un grup de peste 20 de asociaţii ale societăţii civile cu activitate în domeniul drepturilor omului şi serviciilor sociale.
Semnatarii arată că, la jumătatea acestui an, primele ţări de provenienţă a muncitorilor străini care lucrează pe teritoriul român au fost Nepal, Sri Lanka, India, Bangladesh şi Turcia. În acestea, fie nu există reprezentare diplomatică directă, nu a fost desemnat încă un ambasador, misiunile diplomatice nu acordă sprijin în domeniul forţei de muncă sau nu există acorduri bilaterale referitoare la forţa de muncă.
Potrivit scrisorii, alte ţări sursă de forţă de muncă în care România are o prezenţă limitată sau insuficientă sunt Etiopia, Filipine, Egipt, Maroc şi Tunisia. Semnatarii scrisorii propun, printre altele, deschiderea de noi ambasade în Nepal, Bangladesh şi Sri Lanka, iniţierea demersurilor pentru încheierea unor acorduri bilaterale cu statele sursă de forţă de muncă, sprijinirea firmelor de recrutare şi întărirea cadrului de politici pentru protejarea drepturilor muncitorilor imigranţi.
România se confruntă de mai mulţi ani cu deficit de forţă de muncă, cu precădere în sectoare precum producţia, construcţiile, comerţul, HoReCa şi serviciile administrative şi de suport. Bucureştiul alocă cote crescute de vize de imigrare pentru muncă cetăţenilor din ţări terţe. Contingentul anual de avize pentru lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă a crescut de cinci ori din 2021 până în prezent, şi se situează în ultimii doi ani la 100.000 de persoane.
Începând din 1 octombrie, toate raportările contractelor individuale de muncă vor fi realizate exclusiv prin noua platformă digitală Reges Online. Angajatorii din România trebuie să completeze, în septembrie, toate elementele contractelor individuale de muncă active care nu se regăsesc în Revisal. Neînregistrarea în noul sistem informatic până în 30 septembrie se sancţionează cu o amendă cuprinsă între 15.000 şi 20.000 de lei (3.000 şi 4.000 euro). Ministrul muncii, Florin Manole, a anunţat că noul sistem Reges Online promite transparenţă sporită, acces permanent la istoricul contractelor de muncă şi siguranţă mai mare a datelor. El îi îndeamnă pe angajatori să-şi creeze din timp conturi pentru a evita blocajele şi sancţiunile.
Angajatorii din România vor primi o subvenţie de 2.250 de lei (circa 440 euro) pe lună dacă încadrează în muncă persoane vulnerabile înregistrate ca şomeri, potrivit unor modificări legislative aprobate de guvern. Măsura vizează stimularea firmelor pentru a sprijini reintegrarea profesională şi socială a persoanelor aflate în dificultate, inclusiv victime ale violenţei domestice sau ale traficului de persoane. Totodată, administraţia de la Bucureşti a aprobat o hotărâre care stabileşte relocarea a 300 de refugiaţi în România în următorii doi ani. Aceştia vor proveni din Sudan, Eritreea sau Sudanul de Sud şi vor fi relocaţi din Egipt şi Kenya. Prin această măsură, România îşi reafirmă angajamentul de a contribui benevol la planul european de relocare, în conformitate cu Pactul european privind migraţia şi azilul.
Forţa de muncă devine tot mai scumpă în România. Costul orar a crescut cu puţin peste 1,5% în trimestrul al doilea din 2025 faţă de primele trei luni ale anului. Raportat la perioada simiară din 2024, creşterea este de peste 10 procente, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Comparativ cu datele din trimestrul al doilea din 2024, cele mai semnificative creşteri ale costului orar al forţei de muncă au fost înregistrate în construcţii, peste 15%, servicii, aproape 14,4%, şi în industria prelucrătoare, 13,4%. Analistul financiar, Dragoş Cabat, apreciază că majorarea a fost în linie cu inflaţia, în condiţiile noului pachet legislativ introdus de guvern pentru a echilibra bugetul ţării. Potrivit acestiua, vor apărea unele limitări în creşterea costului cu forţa de muncă în sectorul public, iar în cel privat salariile vor stagna în condiţiile unei creşteri economice mici. Cabat a precizat însă că, pe termen mai lung, costul orar al forţei de muncă va continua să crească, deoarece, dacă angajatorii români vor dori să păstreze forţa de muncă în ţară vor trebui să ofere pachete salariale şi beneficii mai atractive.
