Muncind în România – 21.07.2026
Salariul mediu net în România a scăzut cu 2,7% în luna mai faţă de aprilie, până la valoarea de 5.684 de lei (circa 1.080 euro), în timp ce câştigul mediu brut s-a diminuat cu 2,6 procente, arată datele Institutului Naţional de Statistică.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 21.07.2026, 14:14
Salariul mediu net în România a scăzut cu 2,7% în luna mai faţă de aprilie, până la valoarea de 5.684 de lei (circa 1.080 euro), în timp ce câştigul mediu brut s-a diminuat cu 2,6 procente, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Conform statisticilor, la nivelul lunii mai 2026, câştigul salarial mediu brut a fost 9.483 lei (aproximativ 1.800 euro), cu 257 de lei (49 euro) mai mic decât cel înregistrat în aprilie, iar câştigul salarial mediu net a scăzut cu 159 de lei (30 euro). Cele mai mari salarii medii nete s-au înregistrat în activităţi de programare şi activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei – 13.150 de lei (peste 2.500 euro) şi în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale – 12.405 lei (circa 2.360 euro). La polul opus, cele mai reduse valori au fost consemnate în pescuit şi acvacultură – 2.863 de lei (aproape 545 euro) şi alte activităţi de servicii – 2.895 de lei (circa 550 euro). Raportat la luna mai a anului recut, în aceeaşi perioadă din 2026, câştigul salarial mediu net a crescut cu 3,2%.
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană după numărul de angajaţi din sectorul cultural. Cele mai recente date Eurostat arată că doar 1,8% din totalul locurilor de muncă din ţară sunt în acest domeniu, mult sub media europeană de peste 4 procente. După România urmează Slovacia, cu 3,3%, și Irlanda, cu 3,4%. Aproape 9 milioane de persoane lucrează în domenii precum arta, muzica, teatrul, patrimoniul sau industriile creative la nivel european. La polul opus se află Țările de Jos, unde cultura reprezintă 5,7% din totalul locurilor de muncă, urmate de Estonia, cu 5,3%, și Malta, cu 5,1%. La nivel european, angajatul din acest sector are între 30 şi 49 de ani, iar repartizarea pe sexe este în general uniformă. În plus, forţa de muncă este înalt calificată, peste 60% dintre cei care lucrează în cultura europeană având studii superioare.
Inspectoratul General pentru Imigrări a emis aproape 75.000 de avize de muncă pentru cetățeni din afara Uniunii Europene, în perioada 1 ianuarie – 7 iulie. Cele mai recente date arată că între 27 aprilie și 7 iulie, pe fondul deficitului de personal cu care se confruntă numeroși angajatori români, au fost eliberate peste 27.700 de avize de muncă. Bucureștiul conduce detașat clasamentul, cu puţin peste 7.000 de documente emise, fiind urmat de județul adiecent Ilfov, cu aproape 2.000 şi Constanța (sud-est), cu 1.160. Clasamentul este completat de Satu Mare (nord-vest) cu aproximativ 860, Suceava (nord-est) cu circa 800, Mureș (centru) cu peste 730 şi Timiș (vest) cu aproape 720. În restul județelor au fost acordate, cumulat, alte aproape 14.000 de avize. Cei mai mulți dintre lucrătorii străini provin din Nepal, Sri Lanka, Egipt, Bangladesh, Pakistan, Maroc, Turcia, Etiopia și Turkmenistan.
Tot mai mulţi cetăţeni străini, majoritatea din Nepal, Sri Lanka sau Bangladesh, aleg să muncească în judeţul Teleorman, din sudul României. Reprezentanţii Biroului de Imigrări Teleorman gestionează sute de situaţii ale cetăţenilor din alte state care vor să lucreze în judeţ. În primele 6 luni ale acestui an, oamenii legii au soluţionat aproape 200 de permise de şedere sau de muncă, potrivit şefului Biroului Imigrări, Alexandru Cutieru. Principalele motive pentru care aceşti cetăţeni şi-au stabilit reşedinţa în judeţ au fost încadrarea în muncă şi reîntregirea familiei, a explicat Cutieru. El a arătat că au fost eliberate aproape 180 de permise de şedere, majoritatea covârşitoare a acestoa pentru şederi temporare. În paralel, pentru cetăţenii din Uniunea Europeană, Spaţiul Economic European şi Confederaţia Elveţiană, au fost emise 24 de certificate de înregistrare şi 3 cărţi de rezidenţă permanentă. Totodată, poliţiştii Biroului Imigrări Teleorman au identificat şi 7 cetăţeni străini care lucrau în judeţ fără acte legale.
