Ansamblul monumental Calea Eroilor (concurs Gorj)

Una dintre cele mai importante capodopere ale sculptorului Constantin Brâncuşi este Ansamblul Monumental Calea Eroilor, omagiu adus eroilor gorjeni care s-au jertfit pentru ţară şi pentru semenii lor în timpul Primului Război Mondial.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Sabău, 02.01.2016, 09:49

Una dintre cele mai importante capodopere ale sculptorului
Constantin Brâncuşi este Ansamblul Monumental Calea Eroilor, omagiu adus
eroilor gorjeni care s-au jertfit pentru ţară şi pentru semenii lor în timpul
Primului Război Mondial. Ansamblul,
format din Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana Infinitului, şi situat la
Târgu Jiu, defineşte concepţia creatoare a artistului. Constantin Brâncuşi s-a
născut la data de 19 februarie 1876 în satul Hobiţa şi a copilărit înconjurat
de o adevărată civilizaţie a lemnului, tatăl său obişnuind să îşi facă singur
obiectele de care aveau nevoie în gospodărie. În anul 1898, la prima expoziţie
a Şcolii de Meserii a judeţului Dolj, elevul Constantin Brâncuşi a prezentat
prima sa sculptură – bustul lui Gheorghe Chiţu-, împreună cu două rame care mai
pot fi văzute şi astăzi la Muzeul de Artă din Craiova. În acelaşi an s-a
înscris la Şcoala Naţională de Arte Frumoase şi Meserii de la Bucureşti, pe
care o absolvă patru ani mai târziu. După ce trăieşte un timp la Munchen,
pleacă la Paris, unde, în 1905, este admis la Ecole Nationale des Beaux-Arts.
Începând cu anul 1907, marele artist român trece la o artă nonfigurativă,
intrând astfel în circuitul avangardei pariziene. Lucrările care compun Ansamblul Monumental Calea Eroilor au fost realizate în baza unui proiect, care, aşa cum mărturisea chiar
Constantin Brâncuşi, era alcătuit din elemente arhitecturale cu valoare
simbolică. Ansamblul a fost inaugurat la data de 27 octombrie 1938. Doru
Strâmbulescu, directorul Centrului Constantin Brâncuşi: Dacă este să ne orientăm după
fotografiile şi mărturiile din epocă, trebuie să spunem că populaţia
municipiului Târgu Jiu, în prezenţa unor personalităţi politice şi culturale
din acea perioadă, a participat în număr foarte mare la inaugurare. Alaiul care
a mers de la Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii până la Coloană a fost unul
impresionant. Este important de ştiut că, iniţial, Brâncuşi a dorit să ridice
la Târgu Jiu doar Coloana fără Sfârşit. Este şi propunerea pe care o face
Aretiei Tatarescu, el venind de la Bucureşti cu schiţa Coloanei. Dar cum
Brâncuşi a petrecut atâta timp la Târgu Jiu,
imaginează, până la urmă, întreg ansamblul pe care-l avea în minte,
acolo. Acesta include şi Biserica Sfinţii Apostoli, modernizată tot din banii
Ligii Naţionale a Femeilor Gorjene, la sugestia iniţiativa Aretiei Tatarescu.
Asa că nu avem de a face doar cu un ansamblu comemorativ, avem de-a face cu o operă
de geniu, o operă de valoare universală.

Masa tăcerii se află în Grădina
Publică din Târgu Jiu, aproape de malul râului Jiu. Lucrată în calcar de
Bampotoc, este înconjurată de 12 scaune de piatră rotunde, în formă de
clepsidră. Masa are un diametru de 2,15 metri şi o înălţime de 0,88 metri,
simbolizând masa de dinaintea luptei. Timpul este măsurat în tăcere de
clepsidrele – scaune. Aleea scaunelor cuprinde două bănci de piatră şi 30 de
scaune din piatră pătrate, în formă de clepsidră, dispuse de o parte şi de alta
a aleii în grupuri de câte trei, făcând legătura între Masa tăcerii şi Poarta
sărutului, situată la intrarea în parc. Pe marginea aleii, s-au plantat 20 de
plopi piramidali. Poarta sărutului, realizată din travertin, simbolizează
trecerea spre o altă viaţă. Coloana fără sfârşit, Coloana infinitului sau
Coloana sacrificiului infinit este considerată cea mai importantă parte
componentă a ansamblului. Constituită din 16 module romboidale din fontă,
fiecare avand 1,80 metri înălţime, ea reprezintă un axis mundi care sprijină
bolta cerului. Înălţimea totală a coloanei este de 29,33 de metri. Aceasta a
fost realizată tehnic de către inginerul Ştefan Georgescu-Gorjan, după un modul
cioplit în lemn de tei de Brâncuşi. Construcţia ei a fost demarată în august
1937 la Petroşani şi s-a incheiat în noiembrie la Târgu-Jiu, iar metalizarea
s-a realizat în iunie – iulie 1938. Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel,
situată pe axa ansamblului sculptural, este un element de legătură între
părţile componente ale acestuia. Lăcaşul de cult a fost ridicat în perioada
1927 – 1938 pe locul unei biserici mai vechi ce data din anul 1777. Doru
Strâmbulescu, directorul Centrului Constantin Brâncuşi: Elementele
care compun ansamblul de la Targu Jiu au valore de unicat, deşi Brâncuşi a mai
sculptat coloane în lemn, în atelierul său de la Paris existau astfel de
coloane. Cred că ideea unui ansamblu este ceva mai veche, iniţial dorea să
ridice un portal în satul lui natal, Hobiţa. Apoi s-a discutat ca ansamblul să
fie la Târgu Jiu şi până la urmă, propunerea Aretiei Tatarescu a prins contur.
Se poate spune că odată terminat ansamblul de la Târgu Jiu, Brâncuşi îşi
desăvârşeşte creaţia, după aceea el n-a mai creat opere de asemenea importanţă,
care să rămână ca repere în artă. Acest stil nonfigurativ pe care Brâncuşi îl
aduce în arta modernă schimbă o paradigmă. Dacă urmărim gândurile lui Brâncuşi,
apărute de-a lungul vremii în diverse publicaţii sub forma de aforisme, putem
înţelege cum gândeşte Brâncuşi arta în general şi arta sa, în mod special.
Brâncuşi era conştient de valoarea sa universală, de modul în care el a
schimbat-o. Când părăseşte atelierul lui Rodin se desparte şi de ceea ce se
întâmplase în artă până la acel moment, venind cu propria lui viziune, care îşi
are rădăcinile în arta veche românească. A făcut asta, cu toate că la Paris
aprofundase arta primitivă, arta neagră. Dar era conştient că devenise un reper
în arta modernă.

În aprilie 2007, la Târgu-Jiu, a fost dezvelit
înscrisul care atestă hotărârea Uniunii Europene de includere a Ansamblului
Monumental Calea Eroilor în patrimoniul cultural european (odată cu Palatul
Cantacuzino, Ateneul Român din Bucureşti şi cetatea Histria din judeţul
Constanţa).