Bienala internaţională de artă contemporană

Cel mai mare eveniment artistic ce marchează sfârşitul de primăvară şi începutul de vară în Bucureşti este Bienala Internaţională de Artă Contemporană.

Luana Pleşea, 29.03.2014, 10:03

Cel mai mare eveniment artistic ce marchează sfârşitul de primăvară şi începutul de vară în Bucureşti este Bienala Internaţională de Artă Contemporană. Pentru mulţi manifestarea preferată în materie de artă, Bucharest Biennale este organizată de Centrul pentru artă şi cultură contemporană Pavilion şi a ajuns la a şasea ediţie.

Dacă primele ediţii au fost organizate pe durata a patru săptămâni, din 2010, aceasta s-a dublat. Aşadar, a şasea ediţie se desfăşoară între 23 mai şi 24 iulie şi este curatoriată de foarte tânărul Gergő Horváth, care a propus şi conceptul Bienalei 2014.

Anul acesta va fi tema Aprehensiune. Înţelegând prin frica de a înţelege”. În engleză, apprehension” are un dublu sens – înseamnă atât frica de un eveniment posibil, cât şi înţelegere. Şi atunci voi cerceta relaţia între frică şi înţelegere: cum este frica administrată şi cum putem să ne folosim de asta ca să învăţăm şi să evoluăm. Frica este un lucru foarte prezent în viaţa noastră, ne călăuzeşte cumva prin toată viaţa, de aceea merită o investigaţie puţin mai profundă”.

Artiştii participanţi anul acesta au fost aleşi în funcţie de reprezentativitatea unor lucrări pentru tema propusă, nu în funcţie de activitatea lor în ansamblu. Printre cei aproximativ 20 de artişti români şi străini invitaţi se vor afla Erwin Wurm (Austria), Chiara Fumai (Italia), János Sugár (Ungaria) şi Adrian Dan, Matei Arnăutu, Dan Beudean, şi Zoltán Béla, din România. Lista finală va fi făcută publică la începutul lunii aprilie.

Lucrările acestora vor fi expuse în patru spaţii. Este vorba despre Pavilion, care va servi şi ca Infopoint al Bucharest Biennale, Institutul pentru Cercetări Politice, colaborator al Bienalei la ultimele două ediţii, Muzeul Ţăranului Român şi Combinatul Fondului Plastic. Pentru evenimentele conexe şi paralele, gazdă va fi Fabrica Faur. Intrarea şi clădirile principale ale acesteia sunt considerate patrimoniu industrial. Potrivit curatorului Gergő Horváth, miza celei de-a şasea ediţii o reprezintă vizibilitatea, creată şi de evenimentele care completează Bienala: Ediţia de anul acesta va fi foarte vizibilă în România. Vor fi foarte multe evenimente conexe şi paralele. Vom avea parteneriate şi în zona de artă, şi în design. Împreună cu Bienala se vor deschide încă patru evenimente mari. Deci, cele cinci evenimente vor fi Bienala Bucureşti, Noaptea Muzeelor, Romanian Design Week, Noaptea Albă a Galeriilor şi Art Safari. Art Safari va fi primul târg internaţional de artă din România şi Romanian Design Week este un eveniment în care designerii români îşi expun creaţiile. Atât Bienala, cât şi celelalte evenimente oferă oportunităţi, oferă vizibilitate unor artişti, creatori tineri sau deja consacraţi. De fapt, creează noi posibilităţi pentru scena de artă sau de design românesc”.

Bienala Bucureşti reprezintă o platformă generoasă de manifestare pentru artişti, dar şi contextul pentru a dezvolta dialogul cu publicul. Curatorul Gergő Horváth track: Sunt evenimente care vorbesc pentru toată lumea, atât pentru profesionişti, cât şi pentru oameni care pur şi simplu sunt interesaţi de zonă sau care vor să vadă ceva nou. Arta contemporană pune întrebări legate de probleme socio-politice importante, deci este o unealtă educaţională foarte bună. Oamenii pot veni şi pot vedea într-un alt context nişte lucruri care sunt importante şi care ne afectează pe toţi”.

Ediţia a şasea a Bienalei Internaţionale de Artă Contemporană Bucureşti îşi propune să contribuie la solidarizarea mediului artistic. Cel puţin aşa mărturiseşte curatorul Gergő Horváth: Cred că această bienală va reuşi încet, încet să ajute la coagularea scenei româneşti, care este foarte disparată şi nu există colaborare. Există foarte multe animozităţi care trebuie rezolvate. Cred că un eveniment atât de mare este o oportunitate foarte bună în acest sens. Este nevoie de solidaritate în spaţiul artistic, pentru că statul susţine foarte puţin arta şi, într-un fel, nu este conştient că există şi artă contemporană. Cu cât există mai multe proiecte şi cu cât există mai multe spaţii, cu atât mai mare va fi interesul şi poate, până la urmă, şi statul va realiza că arta contemporană este un element important în cultură”.

Gergő Horváth este artist şi manager cultural. A studiat muzica şi în prezent studiază fotografie şi video la Universitatea de Artă şi Design, Cluj. Este coordonatorul la Cluj şi Timişoara al proiectelor Pavilion şi Reforma. A participat recent la expoziţia Afluenţa clasei muncitoare de la diferenţiere la colectivism (Despre modă şi politica esteticii)”, curatoriată de Răzvan Ion, co-director al Bucharest Biennale şi unul dintre fondatorii centrului de artă şi cultură contemporană Pavilion.