Cultura post-COVID-19

Domeniul culturii este şi el afectat de criza creată de pandemia cu noul tip de coronavirus.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Monica Chiorpec, 23.05.2020, 14:06

Domeniul
culturii este şi el afectat de criza creată de pandemia cu noul tip de
coronavirus. Dacă finanţările alocate pentru sectoarele culturale erau, oricum,
mici, criza recentă a acutizat problemele cu care se confruntă atât
instituţiile publice de cultură, cât şi cele private sau artiştii independenţi.
Nu mai puţin importantă este prezenţa tot mai scăzută a publicului la orice tip
de manifestare culturală.

Pe tot parcursul stării de urgenţă impuse,
instituţiile de cultură au încercat menţinerea legăturii cu publicul exclusiv
prin intermediul Internetului, însă această provocare fără precedent pune la
încercare nu doar strategia culturală în situaţii critice, cât şi interesul
publicului pentru evenimentele culturale. Competiţia pentru atragerea de
fonduri pare să aibă loc, cu precădere, între mediul public şi cel independent.
Cu prilejul
unei dezbateri organizate de către Institutul Naţional pentru Cercetare şi
Formare Culturală, Anda Becuţ Marinescu, director Cercetare în cadrul Institutului
Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, a explicat:

Aş vrea să nu uităm că această
concurenţă ar trebui să se manifeste şi la nivelul atragerii publicului, pentru
că oamenii obişnuiţi sunt destul de afectaţi în practicile şi aşa scăzute. Ceea
ce va urma în continuare depinde foarte mult de nivelul de încredere pe care
oamenii îl vor avea în instituţii şi în mesajele şi oferta pe care le transmit
atât instituţiile publice de cultură, cât şi organizaţiile private.

De
asemenea, managementul riscului ar trebui să nu lipsească din strategia
oricărei instituţii sau organizaţii culturale, crede Anda Becuţ Marinescu. Acest lucru a
fost demonstrat, în ultimele luni, de către o realitate la care prea puţini
s-ar fi aşteptat.

O problemă importantă o reprezintă şi felul
în care oamenii percep riscul. Riscul acesta ar trebui să fie conştientizat şi
poate că este nevoie şi de un management al riscului, inclusiv la nivelul
organizaţiilor culturale. Nu doar publicul este cel exclus, dar şi
profesioniştii care activează în cultură. Evident, calitatea actului artistic
este regândită din perspectiva acestui risc cu care ne confruntăm cu toţii.

Probabil,
tot calitatea actului cultural este cea care va mobiliza publicul şi va readuce
acest domeniu indispensabil oricărei societăţi moderne în atenţia generală.
Conţinutul cultural, deşi distribuit în mediul virtual, trebuie să se adapteze
cererii diferitelor comunităţi culturale şi, totodată, să menţină standarde
ridicate.

Anda Becuţ
Marinescu: Atenţia, în perioada următoare, ar
trebui să se concentreze pe calitatea actului artistic, pe calitatea
conţinutului. În ultima perioadă, am asistat la o supraproducţie de conţinuturi
culturale în zona online, unele dintre ele nu tocmai de cea mai bună calitate.
Este o concurenţă la nivel global. La fel, cred că este la fel de important
modul în care ne asumăm comunitatea, care înseamnă şi proximitatea fizică, dar
şi comunităţile de gusturi şi de preferinţe care se creează în mediul online.

Irina
Cios, directorul
Administraţiei Fondului Cultural Naţional, vede criza COVID-19 ca pe o
oportunitate pentru sfera culturii. Întrucâtva, evenimentele din ultimele luni
au readus în atenţia tuturor problemele importante cu care se confruntă cultura
în România.

Acest virus, pentru noi toţi, este de fapt o
extraordinară oportunitate. Cred că este pentru prima dată, în istoria
României, când se vorbeşte despre cultură la nivel public şi central. Este
prima dată când se fac nişte paşi reali în direcţia susţinerii acestui sector
şi a demarării unor reflecţii sistemice. Poate că ar trebui să luăm această
oportunitate în serios şi să adunăm împreună şi să vedem ce se poate face
pentru faimoasa strategie culturală, dar şi care ar fi paşii pentru promovarea
conceptului de cultură la nivelul mentalităţii generale.

Dacă
perioada de izolare impusă a diminuat consumul cultural, statistica relevă
cifre îngrijorătoare chiar şi în perioadele de activitate normală, în care
accesul la evenimentele culturale era neîngrădit peste tot în Europa. România
se află la coada clasamentului pe continent în ceea ce priveşte participarea la
actul cultural. Cu detalii, Tudorel Andrei, directorul Institutului Naţional de
Statistică din România:

Cât de mobilă este populaţia României
din punct de vedere cultural, pornind de la câteva cifre foarte seci, comparate
cu cifrele pe care le întâlnim la nivelul altor ţări europene. O cifră foarte
importantă în a da o imagine asupra a ceea ce înseamnă mobilitatea socială a
populaţiei României măsoară participarea la activităţile culturale. Numai 30%
din populaţia României participă la cel puţin o activitate culturală pe
parcursul unui an. În Franţa, peste 75% din populaţie participă la cel puţin un
eveniment cultural pe parcursul unui an. Media europeană este de peste 60%.

Situaţia
deloc optimistă pe care o demonstrează statistica are şi o explicaţie, crede Irina
Cios: Asta se întâmplă pentru că populaţia Franţei încă din fragedă pruncie
este educată că, pentru împlinirea spirituală şi umană, este nevoie de o
componentă culturală. Copiii sunt duşi la muzee, au cursuri şi ateliere
creative. Acest lucru intră în gena lor şi se perpetuează, indiferent de
opţiunile de carieră pe care le au.

Atât
finanţarea puternică şi susţinută, cât şi atragerea publicului înspre cultură
ar putea salva, pe viitor, instituţii culturale, artişti şi conştiinţe,
deopotrivă. Conform specialiştilor, România ar trebui să urmeze tendinţele
europene, cu scopul reformării unui domeniu atât de mult lăsat în urmă.