Festivalul Naţional de Teatru Tânăr Ideo Ideis
În urmă cu nouă ani, se năştea în oraşul Alexandria, la iniţiativa unor adolescenţi, pe atunci, un eveniment care îşi propunea să creeze punţi între educaţie şi cultură: Festivalul de Teatru Tânăr Ideo Ideis.
Luana Pleşea, 06.09.2014, 10:02
În urmă cu nouă ani, se năştea în oraşul Alexandria, la iniţiativa unor adolescenţi, pe atunci, un eveniment care îşi propunea să creeze punţi între educaţie şi cultură: Festivalul de Teatru Tânăr Ideo Ideis. Tinerii Andreea Borţun şi Alexandru Ion, acum scenografă, respectiv, actor, au început o adevărată aventură într-un oraş care nu avea nici teatru, nici cinematograf. Li s-au alăturat foarte repede Marcel Iureş, devenit preşedintele de onoare al festivalului, şi Cătălin Ştefănescu, Andi Vasluianu, Medeea Marinescu, Vlad Zamfirescu şi Marius Manole, acum mentorii festivalului.
Realizatorul de televiziune Cătălin Ştefănescu este alături de Festivalul Ideo Ideis de la a doua sa ediţie: “Noi ne numim mentori de anul acesta, când am schimbat împreună cu Andreea şi Alex, ei fiind născătorii şi protectorii acestui festival, filosofia festivalului. El nu mai este un festival cu premii, prin urmare noi nu mai suntem un juriu, şi încercăm să facem ceva normal, ceva contemporan, să încurajăm o formă de competiţie între echipe. Să nu mai dăm premii individuale, ci o formă de recunoaştere prin experienţe” unor echipe care fac lucruri bune. Ne numim mentori pentru că, după fiecare spectacol de teatru, ne întâlnim cu trupele care fac aceste spectacole şi stăm de vorbă despre spectacolele lor”.
Festivalul Ideo Ideis este un fenomen unic în România, după cum ţine Cătălin Ştefănescu să sublinieze, pentru că nu este pur şi simplu un festival de teatru, ci “un festival de educaţie alternativă prin teatru”.
220 de participanţi, 26 de traineri, 120 de voluntari, 14 spectacole de teatru profesionist, 10 trupe de liceeni, 2 seri de Cinematecă Târzie, 3 de Caravana Filmelor TIFF, 3 de Seara Povestitorilor, 4 spectacole pentru copii şi 3 masterclass-uri. Acesta este rezumatul celei de-a noua ediţii a Festivalului Naţional de Teatru Tânăr Ideo Ideis din Alexandria.
Pe larg, Andreea Borţun, co-preşedinta festivalului, explica: “Festivalul durează 10 zile. În primele 4 zile au loc atelierele de dezvoltare personală: dimineaţa sunt ateliere de actorie, la care participă toţi cei care ajung la festival, iar după-amiază îşi pot alege dintre cele cinci ateliere de măiestrie – coregrafie, educaţie vizuală, scenografie, muzică şi ritm, dramaturgie. Următoarele trei zile sunt dedicate spectacolelor cu care trupele de liceeni vin în Alexandria. Serile sunt şi ele pline. În fiecare seară au loc câte două spectacole de teatru profesionist în cele două locaţii ale festivalului, spectacole pe care le aducem atât pentru tinerii din ţară care vin la Ideo Ideis, cât şi pentru membrii comunităţii. În acelaşi timp există trei seri dedicate mentoratului – noi le numim Serile Povestitorilor. Aici aducem profesionişti din diverse domenii, însă din afara sferei artistice, care vin în Alexandria, povestesc cu pasiune despre meseriile lor şi intră în dialog cu participanţii. O altă secţiune este Cinemateca Târzie, dedicată, fireşte, iubitorilor de film. Aducem regizori români, care îşi proiectează fie ultimele lor filme, fie filme care i-au inspirat de-a lungul carierei şi aceste proiecţii sunt urmate de o discuţie cu sala. Şi, nu în ultimul rând, avem şi masterclass-urile Ideo Ideis în ultima zi de festival, unde aducem profesionişti din zona teatrală. Aceste masterclass-uri sunt moderate de prietenul nostru, Cătălin Ştefănescu şi sunt urmate, fireşte, de discuţii cu publicul”.
Într-un oraş cu puţin peste 40 de mii de locuitori, Festivalul Ideo Ideis reuşeşte să creeze un spirit. Andreea Borţun: “Mergi pe stradă şi toată lumea zâmbeşte, vezi zeci, sute de copii cu tricouri roşii şi badge-uri la gât şi ştii că sunt din festival, vezi cum oamenii din oraş se bucură că îi văd, mulţi spun că oraşul reînvie în momentul în care începe festivalul… E foarte multă energie bună, lumea se îmbrăţişează, plânge de emoţie, lumea se bucură, lumea învaţă… Se produc tot felul de schimburi de gânduri, idei, se nasc tot felul de proiecte, au loc întâlniri între profesionişti şi tineri… Cred că nici nu ar fi sănătos să existe mai mult de 8 – 10 zile pe an, dar, atunci când se întâmplă, e cu adevărat ceva ce mi-e foarte greu să explic”.
Începând cu acest an, trupele de liceeni participante în festival şi-au prezentat spectacolele fără a mai fi jurizate şi fără a mai primi premii individuale, această decizie a organizatorilor fiind, de fapt, o concretizare a conceptului festivalului, acela de a pune accent pe proces, nu pe performanţă, distincţii, premii. Participanţii au fost răsplătiţi cu “experienţe”, cum ar fi participarea la ediţia 2014 a Festivalului Naţional de Teatru, susţinerea unei reprezentaţii în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, ediţia 2015 sau la Festivalul Comediei Româneşti, de anul viitor.
Tot Andreea Borţun, co-preşedinta Ideo Ideis, formulează şi concluziile la finalul celei de-a noua ediţii, desfăşurată între 18 şi 26 august: “Ne dorim să facem mult mai multe pentru comunitate în anii ce urmează şi pentru copiii de acolo, pentru că interesul a crescut formidabil. Ne dorim să aducem cât mai mulţi liceeni din România la Alexandria. Sperăm să putem face un camping foarte frumos acolo anul viitor, când aniversăm 10 ani. Şi sper, mai mult decât orice, să rămânem alături ca echipă, să continuăm să facem acest festival cu aceeaşi pasiune”.
Organizatorii Festivalului Naţional de Teatru Tânăr Ideo Ideis se pregătesc să marcheze în 2015 10 ani de existenţă curajoasă şi extrem de încrezătoare. Cătălin Ştefănescu spune poate cel mai bine de ce aceşti tineri merită chiar mai mult sprijin decât au primit până acum: Aş vrea să laud cât pot de tare felul în care se întâmplă lucrurile la Alexandria şi filosofia pe baza căreia se construiesc lucrurile acolo. E atât de curat, de normal şi, din nefericire, de rar, ce se întâmplă acolo încât folosesc de fiecare dată superlative şi îmi dau seama că nu e cel mai fericit lucru cu putinţă, pentru că asta ar putea să creeze o formă de neîncredere sau de suspiciune. Dar toată lumea care a avut curiozitatea să meargă acolo, a descoperit ceva cu totul şi cu totul unic. Asta pot să spun. Mă leagă de acel spaţiu faptul că totul e o carte deschisă, că fiecare leu se cheltuieşte transparent, că toată lume adoarme liniştită noaptea din acest punct de vedere, că toţi cei care suntem implicaţi în această poveste – membrii din grupul de mentori, trainerii care lucrează cu copiii care vin acolo, toată lumea implicată în inima festivalului face toate aceste lucruri pro bono şi asta mi se pare un lucru minunat şi foarte important”.
