Noutăţi la Editura Casa Radio
Pe lângă noile apariţii în colecţiile sale consacrate de audiobook, carte ilustrată şi CD, la cea de-a XXI-a ediţie a Târgului internaţional de carte Gaudeamus, desfăşurată în luna noiembrie, Editura Casa Radio ne-a făcut martorii unui eveniment editoria
Corina Sabău, 17.01.2015, 10:02
Pe lângă noile apariţii în colecţiile sale consacrate de audiobook, carte ilustrată şi CD, la cea de-a XXI-a ediţie a Târgului internaţional de carte Gaudeamus, desfăşurată în luna noiembrie, Editura Casa Radio ne-a făcut martorii unui eveniment editorial unic în literatura română: Tandem” de Tudor Banuş şi Şerban Foarţă. Este o apariţie care răstoarnă o cutumă a istoriei literaturii universale, cea a marilor cărţi ilustrate de mari artişti, pentru că noutatea absolută este ilustrarea poetică a creaţiilor unui artist vizual. Tandem”-ul s-a născut în paginile revistei Observator cultural, săptămânal, sub ochii cititorilor. Tandem. 50 de poeme de Şerban Foarţă după desene de Tudor Banuş înregistrate în rostirea autorului & gravate pe dublu CD” ne oferă nu doar un excepţional spectacol vizual al poemelor care dau viaţă desenelor, ci şi unul audio.
Scriitorul Mircea Cărtărescu a fost prezent şi a vorbit la lansarea audiobook-ului “Tandem. 50 de poeme de Şerban Foarţă după desene de Tudor Banuş”. ”Cred că Tudor Banuş depăşeşte, prin tot ce a făcut, sfera românească, el este un artist de talie europeană, este un artist care a făcut ilustraţie pentru cele mai importante reviste din SUA şi din Franţa. Este un artist foarte apreciat, un artist care îmbină o străveche cunoaştere a tehnicilor de pictură, gravură şi desen cu o modernitate evidentă, o modernitate care vine dinspre suprarealism, din experienţele lui Giorgio de Chirico şi din alte zone avangardiste, neoavangardiste, el rămânând însă esenţial un clasic, aşa cum a rămas şi Chirico în ciuda marilor sale premoniţii legate de arta viitorului. Mă bucură foarte mult că Tudor Banuş găseşte timp să ilustreze şi cărţi româneşti şi cred că i se potriveşte foarte bine această colaborare cu Şerban Foarţă. Pentru că sunt doi autori foarte asemănători, făcând parte din aceeaşi familie de artişti, care aparţin –probabil- celui mai interesant curent din istoria gândirii şi artei europene, şi anume manierismul. Manierismul în cel mai bun sens al cuvântului, mă refer la perioada de strălucire a culturii europene, manierismul european între 1520 şi 1640 a cuprins nume ca Shakespeare şi Gongora.”
Editura Casa Radio şi-a continuat seria Biblioteca de poezie românească“, lansând în cadrul târgului audiobookul Mariana Marin, Scrisoare deschisă sau Nu mă mai aşteptaţi la ore mici”, Poeme rostite la Radio (1991-2002) & ilustrate de Tudor Jebeleanu. Mariana Marin, poetă reprezentativă a generaţiei ’80, a părăsit de timpuriu scena poeziei, dar nu şi raftul întâi al literaturii române. Volumul lansat de editura Casa Radio conţine, pe lângă poezia Marianei Marin, şi mărturii şi amintiri semnate de Romulus Bucur, Mircea Cărtărescu, Bogdan Ghiu, Florin Iaru şi Ion Bogdan Lefter. Criticul literar Nicolae Manolescu semnează cuvântul-înainte al acestei noi apariţii.
Daria Ghiu de la Editura Casa Radio: ”Este mai mult decât o carte, este o carte cu audiobook, sunt înregistrări pe care Mariana Marin le-a realizat la radio între 1991 şi 2002, sunt 27 de poeme rostite la radio. Acest audiobook include şi un interviu cu Mariana Marin, de asemenea, un poem care-i aparţine lui Virgil Mazilescu recitat de Mariana Marin. Spuneam că acest volum este mai mult decât o carte obişnuită. Este şi o carte de artă pentru că este ilustrată de graficianul Tudor Jebeleanu. Dacă Mariana Marin a fost o poetă reprezentativă a anilor 80, Tudor Jebeleanu este artistul vizual” al generaţiei optzeciste. Cartea conţine şi un cuvânt înainte scris de criticul Nicolae Manolescu şi mărturii, texte scrise de către colegii de generaţie, prietenii Marianei Marin.”
Scriitorul Florin Iaru despre poeta Mariana Marin: ”Mariana Marin –Madi, cum îi spuneau prietenii- era un om vesel, era un om căruia îi plăcea viaţa. Iubea, ura, era pasională, avea şi umor, un umor uneori crud. O să vă povestesc despre Madi, cea dinainte de a fi poetă. Sigur că toţi, înainte de a fi poeţi, am visat să fim poeţi sau ne-a trecut prin cap că într-o zi vom ajunge să scriem şi că cineva ne va citi. Şi îmi amintesc cum stăteam în garsoniera Marianei de la etajul şapte, o garsonieră confort doi, şi beam vin roşu, vin făcut de părinţii lui Madi, şi discutam, evident, despre poezie. Şi asta încercam, asta ne întrebam, cum să facem ca sufletul să ajungă la cititor. Madi a fost cel mai radical poet din generaţia noastră, cel mai politic, nu cunosc nici un alt poet din România mai implicat politic decât Mariana Marin.”
Cei 120 de ani de la naşterea scriitorului Camil Petrescu au fost celebraţi la Editura Casa Radio prin editarea CD-box-ului Teatru. 6 CD-uri, 3 piese de teatru radiofonic din Fonoteca de Aur: Mitică Popescu”, Jocul ielelor”, Suflete tari”, în interpretarea unor mari artişti ca Radu Beligan, Clody Berthola, Ştefan Ciubotăraşu, Octavian Cotescu, Ion Manolescu şi prezentate de teatrologul Florica Ichim. În Colecţiile Radio-Prichindel” şi Noapte bună, copii!” poveştile pentru copii continuă să se scrie în romane grafice şi audio: Neghiniţă” de Barbu Ştefănescu Delavrancea, Harap-Alb” de Ion Creangă – sau în cărţi ilustrate+CD: Nică fără frică” de Nina Cassian. Actriţa Alexandrina Halic dă voce personajelor lui Gellu Naum, Apolodor, leul Amedeu şi cangurul Ilie, în A doua carte cu Apolodor”, audiobook cu ilustraţii de Alexandru Ciubotariu. Un alt spectacol audio şi vizual, pe tonalităţi diferite, îl oferă poezia lui Ion Barbu, în interpretarea lui Victor Rebengiuc, Emil Botta, A.E. Baconsky şi Romulus Vulpescu.
