Piața de artă din România în 2020

Care au fost performanţele piaței de artă și obiecte de colecție din România în 2020?

Ion Puican, 20.02.2021, 14:25

Care au fost
performanţele piaței de artă și obiecte de colecție din România în 2020? Despre
cele mai importante case de licitații și tranzacții de artă, despre tendințele
pieței și despre cei mai râvniți artişti plastici români am stat de vorbă cu Alina
Panico, PR Manager la Casa de licitații A10 by Artmark:

Vom
regăsi pe piața de artă românească 5 case de licitații: A10 by Artmark, Alice,
Quadro, Historic și Vicart. Dacă facem o medie aritmetică a celor mai
importante 10 tranzacții prin licitații în 2020, ne rezultă o medie de 116.250
de euro. Dacă o raportăm la media topului 10 per 2019, de 119.000 de euro, nu
rezultă diferențe semnificative – de aproximativ minus 2,36%, însă, din punct
de vedere al volumului total de piață, calculele parțiale și provizorii indică,
față de 2019, o creștere în 2020 a numărului și valorii tranzacțiilor prin
licitație cu aproximativ 20%. Segmentul principal în licitațiile de artă din
România a rămas arta de patrimoniu, în special creația artiștilor de importanță
națională, ce concretizează în continuare cele mai mari valori de piață.

Anul
2020 a oferit un nou record absolut pentru piața românească de artă: opera
Țărăncuță cu fuior pe cale de Nicolae Grigorescu a fost adjudecată pentru
suma de 220.000 de euro. Pictorul național este urmat de marii maeștri Ștefan
Luchian și Nicolae Tonitza, ale căror opere Vas cu garoafe și Irina au fost
adjudecate pentru 125.000 de Euro și respectiv 120.000 de euro.

Arta de
patrimoniu a fost în 2020 urmată de arta contemporană, astfel, recordul pe
segmentul artei contemporane a fost înregistrat de opera untitled (memory)
semnată de cel mai râvnit artist român contemporan la nivel mondial, Adrian
Ghenie. Opera a fost licitată 27 de pași de licitare, vreme de 10 minute și 42
de secunde, de la un preț de pornire de 20.000 de euro și adjudecată pentru
110.000 de euro.

Am vrut să aflăm de
la Alina Panico detalii despre procesul de autentificare a operelor de artă,
cât de siguri pot fi cumpărătorii de obiectul de artă achiziționat:

Pentru
autentificarea unui tablou se iau în considerare mai multe aspecte: de la
subiect, la suportul folosit (pânză, carton sau altele), inscripțiile de pe
verso, paleta de culori, pensulația, reproduceri și menționări în ziare ale
vremii sau în cataloage de expoziție. Totodată, operele de artă, piesele de
colecție se expertizează de către experți autorizați de către Ministerul Culturii
și calificați pe domenii de expertiză (de exemplu artă plastică sau
decorativă). Expertizarea se face în funcție de stilistică, execuție, temă și
îți oferă mai multe informații dincolo de semnătura autorului. Ulterior,
fiecare operă este evaluată de către un evaluator calificat, care ne spune
valoarea financiară a lucrării în acel moment în piață. Doar după parcurgerea
acestor etape, cumpărătorii pot fi 100% siguri de autenticitatea lucrărilor
care urmează să le completeze colecțiile.

Interlocutoarea
noastră, Alina Panico, ne-a vorbit despre profilul cumpărătorului de artă din
România, despre colecționari și recordul românesc pe piața de artă din 2020:

Avem
cumpărători inteligenți și educați care continuă să cumpere artă pentru că văd
nu doar valoarea culturală, ci și un recipient de valoare financiară în care
își pot păstra banii într-o perioadă de nesiguranță. Tezaurizând în artă, te
aștepți ca la finalul unei crize să primești înapoi pentru acea operă de artă
cel puțin aceeași valoare cu cea pe care ai transferat-o.

Avem cumpărători care
preferă o platformă exclusiv online, pentru că în acest an, în bine-cunoscutul context care a favorizat transferarea întregii
activități de vânzare de artă în mediul online, numărul de conturi active de
participare deschise de colecționari sau investitori în artă a explodat în
câteva luni, triplându-se. Dar avem și cumpărători care se solidarizează cu
acțiunile caritabile pe care le lansăm, în 2020 având nu mai puțin de 6
licitații caritabile. Raportat la dublarea numărului de licitații caritabile
într-un an care ne-a dezorientat, timorat și încercat greu, dar și la creșterea
cu 20% a tranzacțiilor comerciale cu artă și obiecte de colecție,
contraintuitiv, probabil, pentru cei mai mulți dintre noi, putem concluziona că
în momente de cumpănă mulți români au optat mai limpede pentru valori
fundamentale și durabile, precum arta, identitatea culturală, istoria națională
și nu în ultimul rând caritatea.

Nu există un top oficial al colecționarilor de
artă din România, însă, putem menționa că în ultimii ani, în România s-a
înțeles că a avea artă în casă nu înseamnă neapărat să deții un venit
substanțial. Românii au început să achiziționeze piese de colecție, obiecte de
artă cu şi cu valori financiare medii. Dar în 2020 recordul a fost stabilit de acelaşi
cel mai râvnit artist român contemporan, Adrian Ghenie, a cărui lucrare din
seria Lidless Eye, deconstruind portretul pictorului Van Gogh, a fost
adjudecată de Sotheby’s la Hong Kong cu peste 5 milioane de euro. Tot Ghenie
deține locurile 2, 3 și 4 cu opere care au fost adjudecate la casele de
licitații Sotheby’s sau Christie’s cu valori între 2 și 4 milioane de euro. »

În finalul
discuției, Alina Panico ne-a împărtășit câteva concluzii despre anul 2020 pe
piața de artă din România:

Așadar,
anul 2020 se înscrie în trendul ascendent pe care a pornit piața de artă din
România în urmă cu câțiva ani. Continuând creșterile spectaculoase înregistrate
în anii precedenți, 2020 a fost un an în care jucătorii din piața de artă s-au
concentrat pe stabilirea unor noi recorduri și creșteri neașteptate de piață,
găsirea unei piețe alternative în care să-și securizeze banii, urmând
recomandările investițiilor care se apropie de zona de tezaurizare – o
destinație care a fost de folos pentru a păstra valoarea economiilor, a
banilor, iar arta reprezintă o formă extrem de stabilă în comparație cu
băncile, de exemplu.