Premiile Observator Cultural

Zece importanţi scriitori români, printre care Ana Blandiana, Radu Cosaşu, Vlad Zografi, au fost premiaţi în cadrul Galei Premiilor Observator Cultural, a XI-a ediţie, desfăşurată la Teatrul Odeon din Bucureşti.

Corina Sabău, 22.04.2017, 14:27

Zece importanţi scriitori români, printre care Ana
Blandiana, Radu Cosaşu, Vlad Zografi, au fost premiaţi în cadrul Galei
Premiilor Observator Cultural, a XI-a ediţie, desfăşurată la Teatrul Odeon din
Bucureşti. În total, au fost nominalizaţi 34 autori români contemporani la şase
categorii: Memorialistică, Eseistică/ publicistică, Critică literară/ istorie
literară / teorie literară, Debut, Poezie şi Proză.

Cel mai bun volum de poezie al anului 2016 a fost desemnat Cînd nu mai e aer,
publicat de Radu Andriescu la Casa de editură Max Blecher. Premiul pentru
Proză a fost acordat ex-aequo scriitorilor Radu Cosaşu, pentru Viaţa ficţiunii
după o revoluţie, şi lui Radu Pavel Gheo, pentru Disco Titanic, ambele apărute
la Editura Polirom. În urmă cu un an, Gabriel Andreescu, disident şi activist
pentru drepturile omului, scria: Apariţia Observatorului Cultural, în
2000, a marcat o nouă etapă în evoluţia amprentelor ideologice din comunitatea
intelectuală. În timp, Observatorul Cultural a confirmat statutul pe care şi-l
asumase încă de la început, de pol formator în materia ideologiei culturale.
Premiile instituite în anul 2007 i-au conturat şi, aş spune, i-au tranşat
opţiunile.

Carmen Muşat, redactor-şef al revistei Observator
Cultural. Încercăm, într-adevăr, şi prin aceste
Premii, să fixăm, să realizăm un tablou al culturii române vii, al literaturii
române din acest moment. Şi pentru că la fiecare ediţie se adaugă nume
noi pe lista nominalizaţilor şi a premianţilor încercăm să ne definim cultural
şi pe noi, să definim profilul cultural al Observatorului Cultural. Astfel că
este un demers dublu identitar. Pe de o parte, pentru revistă, pentru că
opţiuniile şi premiile noastre conturează profilul identitar al revistei, pe de
altă parte conturează un profil identitar al culturii române în acest moment de
graţie din punct de vedere cultural.

16 liceeni de la şase colegii
naţionale din Bucureşti au fost prezenţi pe scena Teatrului Odeon pentru a
acorda Premiul Observator Lyceum prozatorului Vlad Zografi pentru volumul
Efectele secundare ale vieţii, Editura Humanitas. Carmen Muşat. Ne
întâlnim cu aceşti tineri şi le ascultăm opţiunile, argumentele. Pe mine m-au
impresionat aceşti liceeni şi nu sunt singura. Şi anul trecut, şi anul acesta,
şi cei prezenţi la Gală au fost impresionaţi de discursul liceenilor, de
motivaţiile şi argumentele lor atât de proaspete şi de bine articulate. Cred că
aceşti tineri trebuie încurajaţi şi promovaţi şi cred că trebuie să aibă
această şansă, de a se întâlni cu scriitorii români, de a le descoperi
literatura. La Gala din acest an poeta Ana Blandiana povestea că a surprins-o
reacţia pe care a avut-o un copil pe care l-a întâlnit când a fost invitată la
o şcoală generală. Deşi învăţătoarea anunţase că se vor întâlni cu Ana
Blandiana, acel copil a contrazis-o, spunând că nu poate fi adevărat. După un
prim moment de stupoare, toţi au vrut să ştie de ce a spus respectivul copil
acest lucru. Şi
copilul a spus că el ştie că toţi poeţii
sunt morţi, prin urmare doamna din faţa lor nu poate fi Ana Blandiana. O
reacţie care spune multe despre cum prezintă şcoala literatura română. În
manualele şcolare, toţi scriitorii despre care se vorbeşte sunt scriitori de muzeu.
De aceea, copiii au impresia că literatura ţine şi ea de muzeu, nu e ceva viu
cu care să interacţionezi. Noi asta încercăm să facem şi cu ajutorul revistei
Observator Cultural, şi prin aceste premii. Încercăm să demonstrăm că
literatura este vie. Vom demara cât de curând şi un proiect de lecturi publice
în cadrul căruia propunem întâlniri între liceeni şi scriitori români, între mai multe tipuri de artişti. Ne dorim
să provocăm, să producem intersecţii culturale.

În cadrul Galei, în acest an, Observator cultural a oferit Premii de
Traducere nu doar pentru transpuneri dintr-o limbă străină în limba română, ci
şi pentru un traducător care a redat opere literare româneşti într-o limbă
străină. Laureate au fost Veronica D. Niculescu şi Joanna Kornaś-Warwas
(Polonia). Scriitoarea şi traducătoarea Veronica D. Niculescu. Mi-am dat seama că în 2007 începeam să traduc prima carte de
Nabokov fără să am un contract, fără nici un fel de apăsare şi obligaţie, din
pură plăcere. Cartea a apărut în 2008 printr-un noroc. Putea să nu se întâmple
nimic, să nu existe nici un contract, şi eu să rămân cu atât, cu o carte
tradusă din plăcere. Dar, din fericire, Editura Polirom a câştigat un an mai
târziu drepturile de publicare pentru seria Vladimir Nabokov. Şi aşa s-a
întâmplat ca volumul pe care eu îl propusesem să apară. Îmi amintesc foarte
bine paginile care m-au determinat să mă apuc de tradus, au rămas ca un motto
pentru mine, un motto foarte util când sunt mai obosită. Îmi amintesc starea de
atunci şi mă gândesc că ar fi ideal să o am de fiecare dată când traduc, că
aceea este starea ideală. Sunt paginile 107, 108 din ediţia românească Ochiul
în care un personaj vorbeşte despre frumuseţea de neposedat. Lumina la apus
peste acoperişuri, parfumul unei flori pe care îl poţi inhala oricât, dar nu-l
poţi poseda. Şi cred că asta facem şi când scriem, şi când citim, în multe
dintre activităţile noastre, poate încercăm într-un fel să posedăm ceea ce este
de neposedat.

Din juriul celei de-a
XI-a ediţii a Premiilor Observator Cultural au făcut parte Carmen Muşat
(preşedinta juriului), Bianca Burţa-Cernat, Adina Diniţoiu, Cezar Gheorghe,
Adrian Lăcătuş, Iulia Popovici şi Bogdan-Alexandru Stănescu.