Prezenţe româneşti la Festivalul Internaţional de film de la Cannes

Din juriul competiţiei oficiale a Festivalului de la Cannes, prezidate de Steven Spielberg, face parte şi regizorul Cristian Mungiu, premiat de ministrul francez al Culturii cu ordinul de Ofiţer al Ordinului Artelor şi Literelor.

Corina Sabău, 28.05.2013, 11:22

Din juriul competiţiei oficiale a Festivalului de la Cannes, prezidate de Steven Spielberg, face parte şi regizorul Cristian Mungiu, premiat de ministrul francez al Culturii cu ordinul de Ofiţer al Ordinului Artelor şi Literelor. Două scurmetraje româneşti, Ca o umbră de nor“, regizat de Radu Jude, şi În acvariu“, de Tudor Cristian Jurgiu, sunt prezente în secţiunile “Quinzaine des Réalisateurs” şi Cinéfondation”.

Scurtmetrajul regizat de Radu Jude, “Ca o umbră de nor”/”Shadow of a cloud” spune povestea unui preot, interpretat de regizorul de teatru Alexandru Dabija. Preotul este chemat într-o zi toridă de vară la căpătâiul unei muribunde pentru a-i spune ultima rugăciune. “Sunt numeroase sensuri care pot fi găsite în acest film. Poate că cel mai important este exprimat într-un fragment din rugăciunea rostită de personajul principal: «ticăloasa mea viaţă ca un somn a trecut, ca o umbră de nor»”, explică regizorul Radu Jude titlul filmului său. Scenariul este semnat de Florin Lăzărescu şi Radu Jude, imaginea a fost realizată de Marius Panduru, iar producătorul filmului este Ada Solomon. La fel ca în filmele sale anterioare, regizorul nu se fereşte de a-şi pune personajele în situaţii-limită şi nici de a le ridiculiza. Regizorul Radu Jude: ” Există ceva în mine care mă înpinge să văd lucrurile în acest fel. Cehov a rezumat mai bine această situaţie. Un personaj din “Unchiul Vanea” spune aşa: “Multă vreme am crezut că destinul omului este să fie tragic, dar în cele din urmă am descoperit că, de fapt, destinul său este să fie ridicol”. Şi există ceva caraghios în felul în care oamenii se raportează la ei înşişi şi la problemele lor, ceva care nu exclude existenţa tristeţii sau a suferinţei. În ceea ce mă priveşte, acesta este unghiul de abordare care mă interesează. Când tristeţea, nefericirea, drama se amestecă până ajungi să nu le mai identifici cu ridicolul.”

Îmi doresc un cinema cât mai impur. Descopăr o evoluţie sau o involuţie la mine: când am început să fac primele filme aveam o mare dorinţă de a fi coerent stilistic. Îmi doream să am un soi de conştiinţă de sine asupra manierei de filmare. Încetul cu încetul, mi se pare că acest soi de coerenţă duce la un soi de blocare a unor energii care pot deschide filmul spre alte direcţii, şi pe de altă parte, la a plasa accentul acolo unde el nu are ce să caute” declară Radu Jude despre experienţa sa de cineast. Tot el ne spune şi de ce l-a ales pe regizorul de teatru Alexandru Dabija pentru rolul principal din “Ca o umbră de nor”. ”Pentru că mi s-a părut, înainte de a-l cunoaşte personal, că are o lume interioară foarte complexă, care-şi face simţită prezenţa pe chipul lui, în felul lui de a vorbi. Şi-mi doream foarte tare ca personajul principal să aibă o lume interioară bogată, să fie un om care-şi pune întrebări, un om chinuit de relaţia cu lumea şi de sensul vieţii. Şi mi se pare că toate lucrurile astea transpar pe chipul lui Alexandru Dabija, care nu e doar un extraordinar regizor de teatru, este şi un foarte bun actor. Iar lucrând cu el am descoperit un om la fel de formidabil.”

Ca o umbră de nor” a avut premiera mondială pe 23 mai la “Théâtre Croisette”, în prezenţa regizorului Radu Jude, a producătorului Ada Solomon, şi a actorilor din distribuţie.

Înainte de a ajunge la Cannes, în secţiunea Cinéfondation, scurtmetrajul „În acvariu”/“In the Fish Tank”, de Tudor Jurgiu, a rulat în competiţia Festivalului Internaţional de Film de Scurt şi Mediu Metraj NexT desfăşurat la Bucureşti în luna aprilie. George şi Cristina încearcă să se despartă, dar nu par să reuşească. Aceasta este povestea filmului, iar Tudor Jurgiu ne spune cum a ajuns la ea: ”Povestea a pornit din mai multe poveşti adunate pe parcursul a mai mulţi ani. Am strâns mai multe poveşti despre probleme în cuplu. Nu ştiam exact ce doream să fac cu ele, dar erau întâmplări care mi se păreau interesante şi la un moment dat, după ce am adunat tot acest material, am găsit nişte constante. De exemplu, în multe dintre aceste cupluri, oamenii se împăcau, se despărţeau, iar se împăcau şi iar se despărţeau. Eu am încercat să construiesc povestea în jurul acestui nucleu narativ: un cuplu care trece printr-o astfel de situaţie, pe care s-o rezum în douăzeci de minute.”

Tudor Jurgiu se declară adeptul unei legături cât mai libere şi mai interactive cu actorii: ”În cazul filmului În acvariu” am încercat genul acesta de apropiere faţă de actori. Şi m-a interesat să am câteva momente în cadrul filmului care să fie tratate într-un mod realist şi alte câteva în care actorii să iasă din convenţia asta realistă şi spectatorul să fie surprins de reacţia lor exagerată. Mă interesa contrastul acesta. Tensiunea, în cadrul unui cuplu, îi face pe oameni să se comporte foarte diferit faţă de cum se comportă ei de obicei. Asta mă interesa, contrastul acesta care să-i facă pe oameni să iasă din normalitate.”

În selecţia Cinéfondation au fost alese 18 filme din cele 1.550 de producţii trimise comisiei, din peste 270 de şcoli din întreaga lume. Anul acesta, un film din Chile rulează pentru prima dată în Cinéfondation – „Luna” de Camila Luna Toledo. Filmului lui Jurgiu i se alătură producţii de la şcoli din ţări precum Rusia, Republica Cehă, Iran, Statele Unite ale Americii, Belgia, Mexic, Franţa şi Coreea de Sud.