RAD Art Fair

La finalul lunii mai, în București, a avut loc deschiderea RAD Art Fair, a treia ediție a târgului de artă contemporană.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Eugen Cojocariu și Ion Puican, 28.06.2025, 16:30

La finalul lunii mai, în București, a avut loc deschiderea RAD Art Fair, a treia ediție a târgului de artă contemporană. A fost o ocazie de a readuce în prim-plan piața de artă contemporană în România, achizițiile de artă, galeriile față în față cu colecționarii și publicul iubitor de frumos. O reuniune a 28 de galerii de artă din România, Republica Moldova, Austria, Belgia, Germania și Polonia care a adus în fața publicului peste 120 de artiști români și internaționali.

Târgul a propus vizitatorilor expoziții colaterale, discuții și dezbateri despre scena de artă contemporană, un parc expozițional de sculpturi în aer liber, publicații de artă și diferite evenimente în spațiul cultural al capitalei. Ca de fiecare dată, tema principală a târgului a fost piața de artă contemporană în spațiul cultural și comercial actual. Catinca Tăbăcaru, co-directoare RAD, ne-a declarat următoarele despre această a treia ediție a târgului:

„RAD, anul ăsta, este mai ambițios și mai mare. Deci, ce aducem nou: normal aducem șapte galerii noi. La sculptură avem 100 de lucrări, mai mult de 60 de artiști, deci proiectul a crescut în amploare. Vreau să spun că totul se simte mai „seamless”, mai lux, mai profesional, mai ușor, dacă spun adevărul. Îmi e viața mult mai ușoară, avem o echipă fantastică. Tot ce știți voi despre RAD, vă așteptați la ăla care e bun și apoi mai mergem încă în sus un pas: mai multe galerii, mai multe piese, calitatea mai înaltă, surprize.

În fiecare an există oportunitatea să cunoști alți galeriști, alți artiști, alte tipuri de idei. Lucrul ăsta e foarte important la orice târg, totuși să ai „New Blood”. În plus, o parte foarte importantă anul ăsta este că avem o secțiune care se numește „Platform” și sunt șase galerii, toate tinere, deci au sub trei ani mi se pare fiecare. … Deci e un spațiu care încurajez toată lumea să intre, pentru că este fix pulsul noii generații.”

În cadrul RAD Art Fair 2025 s-a lansat primul raport dedicat pieței de artă contemporană din România: „Romanian Art Market Report 2025” realizat împreună cu Deloitte România. Despre necesitatea acestui ne-a vorbit Corina Dimitriu, Partener Audit & Assurance Deloitte România:

„Acest raport este necesar pentru piața din România, pentru a da o voce colecționarilor români și de a explica și de a arăta publicului larg preferințele și modalitățile în care aceștia achiziționează artă.”

Cum s-a alcătuit chestionarul care a stat la baza realizării acestui raport despre piața de artă românească? Care au fost principalele concluzii ale raportului? Corina Dimitriu:

„Chestionarul este un chestionar care este folosit pe plan internațional, a fost adaptat pieței României, pieței locale. La chestionar au răspuns 104 iubitori de artă, colecționari. Și datele au fost prelucrate de către Deloitte. Principalele concluzii ale studiului sunt: piața de artă este compusă din colecționar de artă tineri. Peste 65% au între 35 și 55 de ani, provin din familii care nu au istoric de colecționare, are peste 60% dintre aceștia sunt fără istoric de colecționare în familie. Preferă achiziții de obiecte de artă create după anii 2000 de artiști contemporani. Predomină pictura. Și, ca sursă de informație sunt cosmopoliți, sunt atenți atât la informațiile locale, cât și la cele internaționale.”

Corina Dimitriu ne-a făcut portretul general al colecționarului român, după cum urmează:

„Colecționarul român este un colecționar tânăr, rafinat, cu criterii estetice, care este informat. Se informează din surse internaționale. Colecționarii care au răspuns au fost din diverse domenii, atât din artă, financiar, real estate, drept, tehnologie. Și preferă arta tânără, deci de la o tânără generație de colecționari către tineri artiști de pe piață. Intenția de cumpărare este preponderent către piața locală, chiar dacă colecționarii români sunt atenți și la piața internațională, la achiziții de artiști români contemporani. ”

Ce se cumpără mai mult pe piața de artă românească? Ce proveniență are arta cumpărată în România (autohtonă sau internațională)? Dar și ce tip de artă este preferată de către colecționarul român? Ne spune tot Corina Dimitriu:

„Pictura rămâne categoria artistică predominantă, fiind prezentă atât în istoricul de achiziție. În procent de 89% dintre respondenți au răspuns pictură, cât și în intențiile viitoare de cumpărare. Este urmată de sculptură cu 53% în istoricul de achiziție. Sculptura apare cu 60% în intențiile de cumpărare. Cele două sunt urmate de fotografie, cu 49% în istoric, cât și în intenții. Instalațiile și arta conceptuală sunt mai puțin prezente în colecții comparativ cu categoriile consacrate pictură, sculptură și fotografie. …”

În final, Corina Dimitriu ne-a dat detalii despre cumpărătorul de artă din România, cum se autodefinește și, mai ales, care este tiparul de gândire din spatele unei achiziții de artă:

„Cei care au răspuns studiului se identifică cu colecționar de artă, iubitor de artă și investitori în artă. În decizia de achiziție, colecționarul român are motive estetice și personale de deținere, dar se consultă cu profesioniștii din domeniu. … În același timp, colecționarii români sunt conștienți de beneficiile investiționale pe care o colecție de artă o are.”