Suprarealistul Gherasim Luca

Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la naşterea (23 iulie 1913) scriitorului avangardist cunoscut sub numele de Gherasim Luca.

România Internațional, 21.09.2013, 09:00

Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la naşterea (23 iulie 1913) scriitorului avangardist cunoscut sub numele de Gherasim Luca. Găsim în paginile revistei lunare Dilemateca” o informaţie care întregeşte corpusul suprarealismului românesc cu unul din textele sale esenţiale” – după cum notează Petre Răileanu. Este vorba despre descoperirea manuscrisului în limba română cu titlul Vampirul pasiv”, despre care se ştia până acum că a fost scris direct în limba franceză (aşa cum atestă ediţia originală Le Vampire pasif, Éditions de l’Oubli, Bucarest, 1945). Manuscrisul redactat în limba română este important în cercetarea operei lui Gherasim Luca. Luca s-a născut la Bucureşti. Tatăl său, Berl Locker, un croitor evreu, a decedat în 1914. Luca vorbea patru limbi: idiş, română, germană şi franceză.

Din 1938 a călătorit frecvent la Paris, unde a intrat repede în cercurile mişcării Suprarealismului. Declanşarea celui de-al doilea Război Mondial şi accentuarea antisemitismului în România l-au forţat să se autoexileze. Din 1945 până în 1947 a fondat un grup de artişti suprarealişti, din care mai făceau parte Gellu Naum, Paul Păun, Virgil Theodorescu şi Dolfi Trost. La scurt timp, au început să publice, inclusiv poeme în limba franceză. A inventat cubomania şi, cu Dolfi Trost, a fost autorul celebrului manifest „Dialectica dialecticii”. Hărţuit în România şi capturat în timp ce încerca să fugă din ţară, auto-intitulatul „étran-juif” a părăsit România în 1952 şi s-a mutat la Paris, prin Israel.

Gherasim Luca (nume original: Salman Locker, decedat la 9 februarie 1994, aruncându-se în Sena), cunoscut şi sub numele de Zolman Locker, Gherashim Luca, Costea Sar şi Petre Malcoci, a fost un teoretician al suprarealismului şi un poet evreu român, frecvent citat în operele cuplului Gilles Deleuze şi Félix Guattari. Aderă de foarte tânăr la mişcarea avangardistă, fiind un membru marcant al grupului de la Alge (1930, 1933). În cadrul celui de-al doilea val suprarealist, se alătură grupului format din Gellu Naum şi Victor Brauner, Jack Herold.

Gherasim Luca face din Vampirul pasiv emblema universului său ontopoetic. Sunt adunate aluvionar sugestii şi influenţe, semnalate sau nu în text, din autorii care constituie, în faza românească a operei sale, referinţe permanente şi insistente, consecutive dorinţei de afiliere la o comunitate de spirite: Sade, Lautréamont, Rimbaud, Huysmans, Breton.” Am reprodus un scurt fragment din introducerea la volumul Gherasim Luca, Vampirul pasiv, ediţie bilingvă, în pregătire la Editura Vinea.

Unul dintre exegezii lui Gherasim Luca, profesorul dr. Ion Pop, de la Cluj-Napoca, ne-a declarat:

E adevărat că în ultimii ani de viaţă Gherasim Luca a făcut senzaţie cu câteva lecturi publice, avea şi un adevărat talent al recitării, eu l-am auzit şi l-am văzut în câteva înregistrări, în care îşi păstra un foarte evident accent românesc. El a continuat să publice o mulţime de cărţi, care de care mai inventive, mizând pe un fel de omofonii, pe un fel de joc de cuvinte, pentru că latura ludică a limbajului este foarte marcată. Este acum, sigur, unul dintre numele de referinţă ale poeziei franceze. El a avut o viaţă foarte interesantă, a menţinut relaţiile cu câţiva prieteni din România. Având numeroase legături cu România, a trăit într-un fel de izolare, de marginalizare, a fost recunoscut relativ târziu.

Pentru a marca centenarul naşterii lui Gherasim Luca, Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti a organizat o seară dedicată acestui poet suprarealist, cu participarea poetul Valery Oişteanu, stabilit în S.U.A. Puteti lectura, un fragment din recitalul de poezie ce a avut loc la Clubul Ţăranului , în seara zilei de 6 septembrie 2013.

Bun venit la casa mea de bairam/Intraţi prin porţile Purgatoriului/Aicea stă trupul acoperit de desene erotice/Un cuţit atârnă la fereastră/Intraţi în tunelul aerodinamic violent/Coteşte în calea cadavrelor stivuite vertical/Zăboveşte la peştera unde un maşete cioplit în piatră/regresează într-un prunc cu cap mare, viu, mort de mariabilitatea cărnii./Sari în oceanul dat peste cap!