Români la Karlsbad
Ideea de concediu și de timp liber, de a petrece una sau două săptămâni de vacanță, este destul de recentă în istorie.
Steliu Lambru, 03.10.2022, 09:00
Ideea de
concediu și de timp liber, de a petrece una sau două săptămâni de vacanță, este
destul de recentă în istorie. Începând din secolul al 19-lea, odată cu apariția
drepturilor colective, turismul devine accesibil și altor clase sociale, nu
numai elitelor. Iar stațiunile turistice nu întârzie să apară și ele. Se
dezvoltă mai ales pe lângă locurile cunoscute anterior pentru beneficiile
apelor, aerului sau altor proprietăți ale mediului asupra organismului. Una
dintre cele mai cunoscute stațiuni balneoclimaterice din Europa era Karlsbad,
actualul Karlovy Vary din Cehia, de la granița de vest a țării cu Germania.
Cunoscută încă din Evul Mediu pentru apele sale termale cu proprietăți curative
pentru mai multe afecțiuni, stațiunea primea un mare aflux de turiști. Printre
numele celebre care au vizitat băile de la Karlsbad se numără împăratul Rusiei
Petru cel Mare, Mustapha Kemal Ataturk, primul președinte al Turciei,
scriitorul Johann Wolfgang Goethe, muzicianul Ludwig van Beethoven.
La Karlsbad au ajuns însă și românii,
o istorie a prezenței lor acolo fiind scrisă de istoricul Radu Mârza în volumul Călători și pacienți români
la Karlsbad. Istoria Karlsbadului ca stațiune balneară începe în
epoca medievală, prin secolul al 14-lea. Dar istoria Karlsbadului așa cum îl
știm noi, cu rezonanța pe care o are astăzi numele, începe de prin secolul al
18-lea. Avem menționate și documentate câteva nume de persoane care provin din
spațiul românesc. Primul personaj despre care știm chiar foarte multe lucruri
este un boier numit Barbu Știrbei, un boier oltean care călătorește la Karlsbad
la sfârșitul secolului al 18-lea.
Studiile științifice confirmau acțiunea
benefică a stațiunii asupra sănătății corpului și a redării capacității de
muncă, iar medicii își intră în rol și o recomandă. În egală măsură datorită
apelor termale, peisajul natural superb făcea din Karlsbad una dintre primele
cinci stațiuni ale Europei. La acestea se vor adăuga arhitectura construcțiilor
ridicate aici. Asemenea celorlalți turiști, și românii vin atrași de
proprietățile miraculoase ale locului și de frumusețea împrejurimilor. Radu
Mârza. Am descoperit că
acești vizitatori sau călători români care merg acolo nu sunt cu nimic diferiți
de alți vizitatori care provin din alte spații. În sensul că ei se încadrează
perfect în această, să zicem, modă a mersului la băi. Și nu e doar moda de a
merge la Karlsbad, ci sunt și multe alte stațiuni din spațiul european, dar
chiar și din cele din spațiul românesc. Evident, acestea din spațiul românesc
au o dimensiune, un prestigiu și niște posibilități mult mai reduse decât
Karlsbad. Dar fenomenul este același.
Care sunt celebritățile române care
au vizitat stațiunea din Cehia? Radu Mârza a răspuns ca pe listă sunt nume de
politicieni, însă există informații mai multe sau mai puțin și despre alte
nume. Alexandru Vaida-Voevod
a fost medic acolo și el în sine este o personalitate, nu numai în calitate de
medic merită reținută figura lui. Ar mai fi, de exemplu, Ionel Brătianu, Regina
Maria, diferiți prim-miniștri, inclusiv Iuliu Maniu, Nicolae Titulescu a trecut
pe acolo, Constantin Argetoianu sau alte figuri publice. Și despre unele
personalități sunt mai multe surse, sunt mai multe informații documentare,
altele s-ar putea să fi trecut pe acolo, dar mai în anonimat ca să spun așa. Și
atunci nu știm exact despre prezența lor, dar prezența unora este foarte bine
documentată.
Însă mersul la băi la Karlsbad capătă
și o dimensiune socială, nu numai curativă, așa cum a spus și Radu Mârza. Karlsbad are această faimă și în
spațiul românesc. Și, la un moment dat, chiar am găsit o sursă foarte
interesantă din anii 20, un articolaș într-o revistă românească din care
rezulta că e de prost gust să întrebi în București, vara sau la începutul verii,
unde îți vei petrece sezonul estival? Pentru că era evident că te vei duce la Karlsbad.
Era cumva o obligație socială, nu exista să nu te duci. Nu erai valid din punct
de vedere social dacă nu te duceai la Karlsbad. Evident că acest enunț nu se
aplică în totalitate, acea opinie nu era o teză o generală, dar multă lume gândea în
felul acesta. De aceea, Karlsbad e un loc în care te duci și pentru a-ți
petrece concediul, pentru a urma anumite tratamente, dar și pentru a fi văzut
și pentru a vedea, pentru a te întâlni cu diferite persoane din anturajul tău.
Totuși, Karlsbad era o stațiune
balneară scumpă pentru clasele de la baza societății, dar clasa medie
românească își putea permite. Profesori, funcționari, personal bancar, mici
comercianți își făceau concediile acolo. După 1945, după instalarea regimului
comunist și a naționalizării și în România și în Cehoslovacia, o parte a muncitorimii
și țărănimii își poate permite să viziteze Karlsbad. Însă nici atunci nu devine
un fenomen de masă din cauza frontierelor tari și a veniturilor mici ale
populației.
