Dâmboviţa turistică

Destinaţia acestei ediţii este judeţul Dâmboviţa, cu municipiul Târgovişte şi cu repere ale zonei montane din partea nordică a acestui judet

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ștefan Baciu, 20.05.2013, 10:23

Destinaţia acestei ediţii este judeţul Dâmboviţa, cu municipiul Târgovişte şi cu repere ale zonei montane din partea nordică a acestui judet. Situat la circa 80 de kilometri nord-vest faţă de Bucureşti, Târgovişte, municipiul reşedinţă de judeţ, se află pe traseele turistice cu caracter cultural-religios datorită vestigiilor sale istorice. Să menţionăm că, în perioada Evului Mediu, Târgovişte a fost, pentru aproape 3 secole, capitală a Ţării Româneşti. În anul 1396, când Mircea cel Bătrân, domnitorul Ţării Româneşti, a mutat capitala de la Curtea de Argeş, Târgovişte era atestată documentar în “Memoriile de călătorie” ale lui Johannes Schiltberger. La scurt timp după ce a devenit reşedinţă domnească, Tâgovişte apare ca o aşezare importantă în spaţiul central european, fapt dovedit de prezenţa sa pe toate hărţile Evului Mediu, de numeroase descrieri în texte ale epocii, de reprezentări în vechi gravuri şi, mai ales, de menţiunile făcute în documente aflate în marile biblioteci şi muzee ale lumii. Marea atracţie a Târgoviştei este Curtea Domnească, un ansamblu de construcţii din secolele 15-18. Prima casă domnească cu incintă, cu turnuri, din care se văd astăzi o parte a vechilor ziduri si subsolul, a fost clădită de Mircea cel Bătrân (1386-1418). Domnitorii care au urmat au renovat construcţiile din vremea lui Mircea cel Bătrân şi au adăugat altele noi. De exemplu, în timpul domniei lui Vlad Ţepeş (1456-1462) a fost construit, în scop de apărare, Turnul Chindiei, care domină astăzi vestigiile Curţii Domneşti de la Târgovişte. Biserica Domnească, aflată, de asemenea, în incinta Curţii, a fost ridicată de conducătorul Petru Cercel (1583-1585).

Judeţul Dâmboviţa a beneficat de un proiect cu finantare europeană pentru promovarea potenţialului său turistic, derulat în colaborare cu Academia de Studii Economice din Bucureşti. În cadrul acestui proiect au fost identificate diverse obiective naturale şi antropice ce pot deveni atracţii turistice. Mai mult decât atât, vor apărea şi obiective noi, după cum am aflat de la Ovidiu Cârstina, directorul Complexului Muzeal Curtea Domnească, complex care cuprinde nu mai puţin de 13 muzee în care se află peste 72 de mii de bunuri de patrimoniu. Ovidiu Cârstina: “Cu ajutorul Consilului Judeţean Dâmboviţa, vom deschide cel mai probabil până la sfârşitul acestui an, un muzeu nou, de arheologie, care se bazează pe o donaţie făcută de prof Marin Cârciumaru, o donatie care înseamnă peste jumătate din piesele descoperite în siturile paleolitice din România. Este vorba de obiecte unice, obiecte de podoabă, obiecte de cult, de asemenea, unelte şi arme din preistorie, ne referim la o perioadă coborând dinspre 100 de mii de ani spre 10 mii de ani. Va fi un muzeu unic în ţară, un muzeu care îl vom deschide în Târgovişte. Ne dorim să fie o expoziţie interactivă întrucât pe lângă partea expoziţională, vom organiza o serie de activităţi, pentru început cu elevii. Este vorba de ateliere de pedagogie muzeală în care îi vom învăţa pe cei mici ce a însemnat perioada respectivă, cum se făcea o unealtă sau cum se făcea o armă sau cum trăiau în perioada respectivă.”

Un proiect similar se va derula la Rezervaţia de zimbri de la Bucşani, situată la nord de Târgovişte, care are şanse să atragă mulţi turişti care, de asemenea, vor fi invitaţi să participa la diferite activităţi care să-i apropie de perioada paleolitică şi de cea neolitică. Directorul Complexului Muzeal Curtea Domnească, Ovidiu Cârstina, s-a referit şi la potenţialul turistic al zonei, menţionând şi câteva obiective: “Târgoviştea are potenţialul necesar. Pe lângă Curtea Domnească, mai avem o serie de muzee care sunt interesante. Avem Muzeul Tiparului şi al Cărţii vechi româneşti, de asemenea unic în România, unde poate fi văzută o colecţie foarte importantă de carte rară, de carte veche. De asemenea, avem casa-atelier a pictorului Gheorghe Petraşcu, acolo unde maestrul Petraşcu a lucrat. De asemenea, avem un Muzeu de artă foarte frumos, cu lucrări deosebite şi, nu în ultimul rând, aş face referire la ceea ce înseamnă monumentele din Târgovişte. Sunt 22 de biserici din care 17 sunt pe lista monumentelor, biserici începând din secolul al 15-lea. De asemenea, avem mănăstirile din jurul Târgoviştei şi în timp, sperăm, cât mai scurt, să redeschidem şi Palatul brâncovenesc de la Potlogi.”

Palatul a fost construit în anul 1698 de către domnitorul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu pentru fiul lui, Constantin. Referindu-se la acelaşi obiectiv, prorectorul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Gabriela Ţigu, a lansat şi ideea unui circuit tematic: E un palat care aşteaptă o finanţare pentru modernizare şi pregătire pentru a putea fi vizitat, dar el este foarte interesant chiar şi în stadiul lui actual. Noi l-am vizitat şi ni s-a părut o atracţie atât de frumoasă şi atât de interesantă din punct de vedere cultural încât aproape că nici nu ne-am propune să ne atingem de ea, în sensul modernizării. Dar, în fine, este un obiectiv turistic care adeseori a fost adus în lumină şi credem că merită, mai ales că există şi propunerea construirii unui circuit turistic Pe urmele lui Brâncoveanu sau pe o temă a arhitecturii brâncoveneşti care ar putea include mai multe obiective turistice din jurul Bucureştiului şi mergând poate până la Sâmbăta de Sus.”

Un alt circuit tematic ar putea fi legat de domnitorul Ţării Româneşti, Vlad Ţepeş, unul dintre cei 33 de domnitori care au avut reşedinţa la Târgovişte: Consiliul Judeţean, nu întâmplător, îşi propune să readucă în prim plan tema Dracula în programe turistice din judeţul Dâmboviţa. Sigur, turismul cultural sub toate formele sale, inclusiv cel religios, are mari obiective, are un mare potenţial în judeţul Dâmboviţa, dar în acest proiect cred că s-a pus mai mult accentul pe zona montană, pe turismul montan, îndeosebi pe valea superioară a Ialomiţei. Există proiecte importante şi îndrăzneţe aş spune în această zonă, de dezvoltare a infrastructurii generale, a infrastructurii specifice turismului, dar şi proiecte care vizează protecţia mediului pentru că o bună parte din această zonă aparţine Parcului Natural Bucegi.”