Peşteri româneşti
În anul 1920, exploratorul român Emil Racoviţă înfiinţa în România primul institut de speologie din lume. De atunci s-au înfiinţat 108 cluburi de speologie cu peste 10.000 membri, care au făcut posibilă descoperirea, explorarea şi adesea cercetarea ştiinţ
Daniel Onea, 06.06.2013, 11:54
În anul 1920, exploratorul român Emil Racoviţă înfiinţa în România primul institut de speologie din lume. De atunci s-au înfiinţat 108 cluburi de speologie cu peste 10.000 membri, care au făcut posibilă descoperirea, explorarea şi adesea cercetarea ştiinţifică a peste 12.600 de peşteri. În această ediţie, vă prezentăm date istorice şi curiozităţi naturale într-o excursie imaginară prin cele mai renumite peşteri din România. În călătoria noastră de azi suntem însoţiţi de Daniela Bordea, cercetător ştiinţific la Institutul Naţional de Speologie Emil Racoviţă”, departamentul Cluj Napoca, Marius Florea, membru al Serviciului Judeţean Salvamont Salvaspeo Bihor, Oradea şi de Viorel Lascu, speolog, fost preşedinte al Federaţiei Române de Speologie.
Munţii Apuseni, care se întind în partea vestică a României, sunt cei mai căutaţi de către iubitorii peşterilor. Aceştia îşi pot construi trasee de o zi, două sau o săptămână în care pot vizita peşteri spectaculoase, situate nu la foarte mare distanţă una de alta. Peştera Meziad a fost reamenajată anul trecut, am aflat de la Daniela Bordea, cercetător ştiinţific la Institutul Naţional de Speologie Emil Racoviţă”. Peştera Meziad se remarcă, în primul rând, prin galeriile sale imense, cu o înălţime de peste 20 de metri, formaţiuni carstice, stalactite, stalagmite, coloane. Peştera se mai remarcă şi prin faptul că adăposteşte colonii mari de lilieci, care sunt protejate. Chiar dacă traseul turistic ocoleşte aceste colonii, liliecii solitari pot fi întâlniţi totuşi pe parcursul peşterii. Au fost puse acolo în evidenţă vestigii paleontologice, cum ar fi ursul de peşteră, dar se găsesc şi vestigii arheologice. Au fost identificate fragmente de ceramică şi alte urme de locuire a omului din epoca bronzului.”
Peştera Meziad este iluminată fiind pus în evidenţă volumul mare de gol subteran, astfel încât spaţiul este foarte spectaculos. Mai mult decât atât, Peştera Meziad e în apropierea Peşterii cu Cristale şi în apropierea Peşterii Urşilor. Se poate face un circuit de o zi la toate aceste trei peşteri, spune Marius Florea, membru al Serviciului Judeţean Salvamont Salvaspeo Bihor, care ne prezintă în continuare Peştera cu Cristale. Numele spune tot. Relieful preponderent este unul carstic, adică munţi relativ mici, sub forma unor dealuri domoale, presărate cu elemente specifice de relief carstic. Se pot observa diolinele, care sunt un fel de gropi ce trădează existenţa galeriilor subterane. Accesul în peşteră se face printr-o galerie artificială de mină, care a interceptat galeria de peşteră. Această peşteră nu are o intrare naturală. Datorită acestui fapt, s-au format cristale deosebit de frumoase. Peştera nu este mare. E amenajată cu scări şi iluminată electric, iar înăuntru, pe lângă aceste cristale, se poate vedea şi un mic muzeu minier. Fiecare grup de turişti e însoţit de un ghid care le povesteşte despre fiecare parte a minei şi a peşterii.”
Vedeta peşterilor din România se află tot în Apuseni: Peştera Urşilor, cunoscută pentru importantul său patrimoniu paleontologic. Viorel Lascu, speolog, fost preşedinte al Federaţiei Române de Speologie, ne prezintă ineditul acestui obiectiv. Aici se găsesc relicve ale ursului de peşteră, ale leului de peşteră, care sunt în momentul de faţă cercetate. Acest spaţiu, deşi nu este deschis publicului este vizibil în expoziţia de la intrarea în peşteră. Este un traseu turistic inedit, subteran, amenajat modern. Ineditul peşterii constă în primul rând în valoarea desoebită a peisajului subteran: sunt clacare ultratransparente, peştera e de un alb imaculat. În acest spaţiu subteran au fost blocate, cu mult timp în urmă, în urma unei avalanşe, multe animale. Peisajul e înfiorător întrucât au lăsat urme rareori văzute într-o peşteră. De-o parte şi de alta a traseului turistic se pot vedea scheletele şi craniile animalelor.”
Cage diving sau scufundările în peşteră se fac în România din 1980. Deşi au trecut 33 de ani de atunci, nu sunt atât de cunoscute, iar scafandrii specializaţi pentru aşa ceva sunt încă foarte puţini. Însă există, spune speologul Marius Florea: Acum s-a format la noi un grup, care se ocupă doar cu aşa ceva şi mai primim în România un grup care vine des din Ungaria. Sunt scafandri de peşteră, însă menţionez că e o latură foarte grea şi accesibilă numai după multă pregătire. Aş recomanda cu toată căldura Parcul Natural Domogled, Valea Cernei. Acolo găsim o densitate mare de peşteri, întâlnim de asemenea un relief carstic. Apoi aş aminti sistemul carstic Ponorici-Cioclovina, sistem cartic însemnând minim două peşteri care comunică între ele. Acestea se pot vizita, însă pun o mai mare dificultate în parcurgere. Turistul are nevoie de un echipament minim de protecţie, sistem de iluminat şi, obligatoriu, ghid specializat. La Ponorici-Cioclovina nu se poate merge într-o simplă plimbare. România e printre puţinele ţări care mai are o natură sălbatică, o faună cu carnivore mari în libertate, iar relieful ei încântă prin multele sale forme: chei, văi, peşteri, creste alpine. Oricine iubeşte natura are ce să facă în Carpaţii româneşti.”
Aşadar, fie că sunteţi specializaţi în speologie sau doar vreţi să admiraţi frumuseţile subterane, vestul României nu vă va dezamăgi. La o simplă căutare pe internet veţi găsi multe firme de turism gata să vă asiste pentru a vă planifica un sejur personalizat, astfel încât să vă bucuraţi de frumuseţea peşterilor româneşti.
