Amprente urbane în bijuteria contemporană
Iniţiatorii festivalului au avut ideea unui workshop în care să invităm oameni interesaţi de arhitectură şi ideea de bijuterie contemporană, pentru a experimenta texturi, suprafeţe, lucruri care să ne amintească de detaliile oraşului.
Ana-Maria Cononovici, 29.10.2017, 15:15
Zgomote amintind de un atelier de lăcătuşerie. Ciocan batând regulat pe metal, polizor, perie de sârmă răzuind metalul. Rezultatul? O bijuterie. Sau mai precis o colecţie de bijuterii inspirate din peisajul urban. Pentru că aceasta a fost tema atelierului Amprente urbane în bijuteria contemporană” organizat de UrbanEye & Assamblage.
Coordonatorul acestui atelier a fost designerul David Sandu, iniţiatorul unei şcoli de bijuterie: “E interesantă asocierea cu zona de arhitectură şi urbanism, într-un workshop iniţiat de Urban Eye, un festival de film de arhitectură, care şi-a propus să vorbească anul acesta şi despre artă şi design. Iniţiatorii festivalului au avut ideea unui workshop în care să invităm oameni interesaţi de arhitectură şi ideea de bijuterie contemporană, pentru a experimenta texturi, suprafeţe, lucruri care să ne amintească de detaliile oraşului, în general.”
Alma Levent are 21 de ani şi este studentă în anul 3, la Facultatea de arhitectură şi urbanism Ion Mincu şi a ales acest atelier pentru că: “Mi s-a părut tentantă propunerea de a confecţiona bijuterii pornind de la elemente urbane, practic să pornesc de la un element major şi să sintetizez până ajung la un element de detaliu, care mie personal mi-ar plăcea să-l port. Eu am plecat de la un element definitoriu pentru Bucureşti, aş zice, şi anume metroul. Şi m-am gândit să aduc într-o formă foarte simplă totul şi să fie mai mult o sugestie a ideii mele decât o explicaţie a sa. La final o să vedeţi texturi, sintetizarea formelor, elemente de arhitectură transpuse”, ne-a mai spus Alma lansându-ne şi o invitaţie la expoziţie.
Anca Croitoru are 27 de ani şi este arhitect ne-a spus de ce a venit la acest atelier: “Pentru că mi s-a părut o temă foarte interesantă, am făcut un curs de bijuterie aici şi vin în continuare la cursuri. Legătura dintre arhitectură şi bijuterie am abordat-o acum pentru prima dată mai în detaliu. Din punctul meu de vedere e o strânsă conexiune la nivel estetic, din punct de vedere al geometriei, al materialelor. Şi o diferenţă care mă surprinde şi îmi place e scara la care lucrezi în bijuterie faţă de scara la care lucrezi în arhitectură. În bijuterie lucrezi 1:1, obiectul e făcut de tine, gândit de tine şi făcut cu mâinile tale până la final. În arhitectură, lucrezi la o scară mult mai mică, iar apoi sunt meşterii care îl termină. Pentru workshopul acesta am ales să redau Muzeul Kolumba făcut de Peter Zumthor din Koln, un muzeu cu o istorie unică, un sit arheologic unic; iniţial a fost o biserică, apoi aceasta a fost bombardată cum a fost întreg oraşul Koln şi timp de mulţi ani nu s-a întâmplat nimic. Apoi s-a făcut un concurs pe care arhitectul Peter Zumthor l-a câştigat şi în proiectul lui integrează şi sit-ul arheologic, pentru că acolo au fost descoperite şi nişte ruine romane, gotice, integrează vechile ruine, o capelă care a fost construită apoi în memoria bisericii şi a locului şi vine cu o propunere nouă de arhitectură, o imagine unică, o istorie, pentru că privind monumentul de arhitectură oamenii citesc istoria oraşului defapt.”
Ce ne redă bijuteria creată din toată această istorie? “Un detaliu de faţadă şi ca obiect final va fi o broşă, probabil. Când faci aşa ceva trebuie să te adresezi tuturor, imaginea vorbeşte.”
L-am întrebat pe Zoran Popovici, arhitect, de 39 de ani, de ce participă la atelierul de bijuterie: “Din curiozitate, să văd ce înseamnă crearea de bijuterie, ce înseamnă să lucrezi cu diferitele materiale. O surpriză plăcută să descoperi că materialele se comportă complet diferit faţă de cum te aştepţi şi că au un limbaj, materialele sunt vii”, ne-a spus Zoran şi a descris bijuteria pe care o realizează: “O broşă în forma de bandă a lui Moebius în care am încercat cumva să exprim fluxurile din oraş. Încearcă să fie o variantă optimă a ceea ce ar trebui să însemne oraşul.”
L-am întrebat pe designerul David Sandu, coordonatorul atelierului, ce putem alege din oraş şi ce putem exprima într-o bijuterie: Foarte multe! Există colecţii celebre de bijuterii. Sunt colecţii cu capacele de canal din fontă turnantă ale Italiei sau Franţei, sunt bijuterii cu contur de clădiri decupate pe cer, sunt planuri de arhitectură celebre transformate în bijuterii în anii 70, de nişte designeri celebri şi arhitecţi care au cochetat cu bijuteria.”
Iar în ceea ce priveşte colecţia de bijuterii rezultate în urma atelierului susţinut, David Sandu ne-a mărturisit că nu are o listă de aşteptări: “Întotdeauna când există o provocare, dorinţa unui organizator este ca oamenii să participe cu un entuziasm nedisimulat. E foarte interesant rezultatul care apare după câteva declinări, experimentări, întoarcere pe toate feţele a unei idei şi cel mai special mi se pare faptul că la sfârşit lucrurile arată cu totul altfel decât au pornit. Adică oamenii descoperă lucruri pe parcurs, nu vin cu o lecţie învăţată pe dinafară. Provocarea stă în a fi autentic şi în a te dezbrăca cumva de lecţiile bine învăţate.”
Iubitorii de arhitectură, urbanism şi cei interesaţi de construcţia lumii în care trăim se pot bucura de evenimentele din cadrul Festivalului Urban Eye, ce va avea loc la ARCUB, unde suntem aşteptaţi cu expoziţia Understanding Design, ce va expune bijuteriile rezultate în urma atelierului, dar şi cu proiecţii de film şi dezbateri.
