Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Despre sobe, cu artă

Cu mai bine de 100 de ani în urmă , mai precis în anul 1906, era înfiinţată Fabrica de teracotă din Mediaș, de către sasul Gref Iulius

Despre sobe, cu artă
Despre sobe, cu artă

, 10.12.2019, 14:24

Cu mai bine de 100 de ani în
urmă , mai precis în anul 1906, era înfiinţată Fabrica de teracotă din Mediaș, de
către sasul Gref Iulius. Timp de
aproape 80 de ani (1938 – 2015) aceasta a schimbat mai mulți proprietari,
printre aceștia numărându-se inclusiv Statul Român. După 111 ani și o mulțime
de schimbări sociale, politice si economice, Teracota Mediaș produce aceleași
cahle pictate, folosind cuptoarele vechi, rețeta originală de amestecuri de
pământ, același număr de manufacturieri și aceeași tehnologie de glazurare și
pictare manuală. Din 2015, fabrica este din nou în proprietatea unui
antreprenor sas, Uwe Draser.


Cahlele din teracotă sunt piese ceramice utilizate pentru zidirea părții
exterioare a sobelor de teracotă. Cele 5 elemente importante ce constituie
exteriorul unei sobe sunt: plăcile, colțurile, soclurile, cornișele si
burlanele. În afara acestor piese de bază, se pot manufactura componente
exclusiv ornamentale, specifice sobelor din orașe, conace și case boierești:
stâlpi, arcade, medalioane, etajere, borduri, frontoane etc.


Ne spune povestea acestui meşteşug de ieri şi de azi Radu George Stelian, directorul
fabricii din Mediaş Încercăm să ducem tradiţia mai departe,
lucrăm în momentul de faţă după aceeaşi reţetă de pământ, din 1906, folosim
aceleaşi cuptoare şi încercăm să explicăm tuturor clienţilor diferenţa dintre
acest meşteşug, pentru că noi facem manufactură, între cahle presate manual şi
cahle presate mecanic de către ceilalţi mari jucători de pe piaţă.

A fost un
pariu nebunesc! Pentru că este foarte greu să rezişti pe piaţă. Ca să vă faceţi
o idee asupra diferenţelor, un angajat al nostru care presează manual
realizează în jur de 800 de piese lunar, iar dacă fabrica ar fi fost tehnologizată
şi lucram doar presare mecanică, realizam undeva la 7 – 8 mii de piese zilnic.
O diferenţă enormă!


Meșteșugul fabricării manuale a cahlelor de teracotă a fost aproape uitat
la începutul sec XX, când sobele ajung considerate ca fiind demodate după
apariția sistemelor moderne de
încalzire. Cu toate beneficiile pe care le oferă noile sisteme de încălzire,
acestea nu au reușit să înlocuiască atât frumusețea sobelor sau șemineelor de
teracotă pictată, cât și atmosfera specială transmisă de acestea.

Astfel,
despre cuptorul de cahle se spune că este unul dintre cele mai reprezentative
artefacte din civilizația românească, un artefact capabil să redea evenimente
și schimbări petrecute la nivelul societății din punct de vedere etnic,
politic, social, economic. Radu George Stelian ne-a spus cum au rezistat pe
piaţă:

Am încercat să facem altceva: adică am avut clienţi care ne-au
solicitat să contribuie şi ei la realizarea unei sobe, să pună o părticică din
ei în cahle şi atunci le-am oferit posibilitatea de a presa cahlele ei înşişi,
de a le picta. Dacă vin mamă, tată şi trei copii şi vor să îşi facă o sobă mai
deosebită, noi putem presa soba respectivă, o glazurăm, iar ei o pot picta în
cadrul societăţii, iar după ce e construită pot să zică ce placă au făcut
fiecare. Avem foarte mulţi
oameni care aleg să facă aşa ceva.

Şi încă ceva deosebit de restul
producătorilor, dacă cineva a cumpărat o casă şi a găsit o sobă veche şi vrea
să o restaureze, putem face restaurare după piesele respective. Mai sunt oameni
care vin cu desenul unei cahle pe o foaie de hârtie, noi o transpunem în matriţe
de ipsos, iar când soba este gata, pot să ia soba şi matriţele respective, deci să fie o sobă
unicat. Asta e nişa pe care am încercat noi să mergem ca să rezistăm pe piaţă.
Nu-i uşor, dar am avut noroc de nişte colaborări foarte bune cu parteneri din
ţară, şi am făcut expoziţii la Bucureşti, la Viscri, la Muzeul Astra din
Sibiu, la Muzeul din oraşul Mediaş, acum avem expoziţie la Viscri la biserica
fortificată. Încercăm să arătăm oamenilor că teracota nu este doar o sobă,
poate să fie şi un obiect de artă.


În arhiva fabricii este adunată o colecție de cahle și mulaje de cahle
transilvănene, inclusiv reproduceri după sobe rare de la Muzeul Astra din
Sibiu. Revine cu detalii Radu George Stelian:

Noi avem în arhivă
peste 300 de modele, cahle noi. Avem o colegă masterand în pictură, Iulia
Costescu. Deci avem cahlele noastre şi facem replici după cahle vechi de la
Muzeul Astra sau de la diferite muzee din ţară. Şi atunci gama este foarte
variată. Clientul poate să aleagă în funcţie de zona unde locuieşte. Dacă avem
clienţi din Bucovina putem recomanda cahle vechi tradiţionale din acea zonă,
dacă vin din Transilvania, la fel, dacă vor cahle moderne putem să facem un
astfel de design pentru ei.

Trebuie să vă gândiţi că în, momentul de faţă, soba
de teracotă nu mai este o sobă clasică. Noi livrăm sobe la care se pot racorda
10-15 calorifere, un fel de microcentrală. Pe lângă faptul că arată foarte bine
şi este o sobă deosebită, îşi face şi rolul de microcentrală. În special în
zona de Transilvania mergem pe cahle albe pictate cu albastru. În partea de
Bucovina sunt un pic mai încărcate modelele şi pot să fie pictate cu verde,
roşu, chiar şi cu galben am găsit.


Am aflat că lunar, de aici sunt vândute în jur de 30 de sobe mari şi 100 de
sobe premontate. Fabrica lucrează cu 30 de angajaţi. Iar porţile sunt deschise
întotdeauna spre vizitare. Turiştii pot
luat parte la procesul de fabricare a
cahlelor, pot presa cahle în miniatură iar la plecare le pot lua cu ei. Şi asta
pentru ca oricine doreşte să poată să înţeleagă ce înseamnă acest meşteşug.

Afis „Efectul Pufi”
România la ea acasă marți, 17 februarie 2026

De la film la activism

Cu mesajul afişat pe ecran “Mai multe bilete mai multă dragoste!” şi admiţând faptul că în acest caz dragostea chiar trece prin stomac, un...

De la film la activism
Lilieci (sursa foto: pixabay@salmar)
România la ea acasă marți, 10 februarie 2026

Pe limba liliecilor

Dincolo de credinţele că liliecii ar face rău, că s-ar prinde în părul oamenilor, că ar fi vampiri, aceste animale sunt specie protejată,...

Pe limba liliecilor
CERN (Foto: pixabay.com)
România la ea acasă marți, 03 februarie 2026

Fizică. Magie. Progres

Organizaţia Europeană pentru cercetări nucleare din Elveţia, CERN, cum e cunoscută, beneficiază de prezenţa unei comunităţi peste 100 de...

Fizică. Magie. Progres
sursă foto: facebook.com/scenanoua
România la ea acasă marți, 27 ianuarie 2026

Despre spaţiu altfel

Un roi de stele poartă numele Bârlad. Un fenomen observat pentru prima dată de un ochi omenesc la Observatorul Astronomic din Bârlad. O...

Despre spaţiu altfel
România la ea acasă marți, 20 ianuarie 2026

Ziua Culturii Naționale sărbătorită la eteatru.ro

Începând din 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale, vorbitorii de limbă română se pot bucura de noua platformă eteatru.ro. Noua platformă...

Ziua Culturii Naționale sărbătorită la eteatru.ro
România la ea acasă marți, 13 ianuarie 2026

Cioco-joaca la Finala Mondială World Chocolate Masters

În 2002 a început să lucreze pentru afacerea familiei, o cofetărie cu laborator din Craiova, mama sa fiind cofetar de meserie, iar anul acesta...

Cioco-joaca la Finala Mondială World Chocolate Masters
România la ea acasă marți, 06 ianuarie 2026

Retrospectivă 2025

La mulţi ani pentru acest an! Şi la mulţi ani sărbătoriţilor zilei de mâine! Începem anul cu speranţa ca pacea, frumosul şi adevărul să...

Retrospectivă 2025
România la ea acasă marți, 30 decembrie 2025

Tradiţii româneşti de iarnă

Capra, Ursul, Mascaţii, Moşoaiele, dar şi Steaua şi Pluguşorul sunt tradiţii care în trecut pregăteau atmosfera sărbătorilor de iarnă,...

Tradiţii româneşti de iarnă

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company