Pisica Transilvană, aproape de recunoaştere internaţională
Anul 2026 este şi anul recunoaşterii internaţionale oficiale a unei rase româneşti feline de către organizații internaționale, inclusiv World Cat Federation (Federaţia Mondială Felină). Pisica Transilvană provine din zonele montane ale Carpaților și se remarcă printr-o blană cu nuanțe de gri și ochi expresivi. Temperamentul său este descris drept blând și jucăuș, fiind potrivit atât pentru familii, cât și pentru iubitorii de pisici care apreciază interacțiunea cu animalele.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ana-Maria Cononovici, 12.05.2026, 17:28
Pentru pisica de rasă ce participă la competiţii, frumusețea nu stă doar în ochiul evaluatorului. Vorbim de atitudine, de pedigree. Pisica Transilvană şi-a început anul acesta drumul spre recunoaşterea intarnaţională. Ea provine din zonele montane ale Carpaților și se remarcă printr-o blană cu nuanțe de gri și ochi expresivi. Temperamentul său este descris drept blând și jucăuș, fiind potrivit atât pentru familii, cât și pentru iubitorii de pisici care apreciază interacțiunea cu animalele.
Adrian Dragotă, Preşedintele Federaţiei Feline Române, ne-a explicat: “Este vorba de o fază preliminară de recunoaştere, adică nu este recunoscută în orice organizaţie. Există proceduri, procedura preliminară presupune prezentarea într-o primă expoziţie a rasei care urmează a fi omologată. Ulterior se acceptă, după ce este evaluată de către arbitri, urmând apoi o perioadă în care crescătorii trebuie să vină, normal, cu mai multe exemplare, ca să arate modul în care se transmite acea caracteristică care defineşte noua rasă.”
L-am invitat pe Adrian Dragotă, Preşedintele Federaţiei Feline Române, să descrie particularităţile acestei pisici: “Această Pisică Transilvană are un model numit şi carpatic, de la Munţii Carpaţi, pentru că a fost observată prima oară printr-o mutaţie genetică apărută natural, în zona Munţilor Carpaţi, în special în Polonia şi Ungaria. În Ungaria chiar sunt mai mulţi crescători care au încercat să stabilizeze acest model. Ca să fie descris mai popular, este un fel de siameză pe invers, folosesc această rasă pentru identificare pentru că este mai cunoscută. Dacă siameza are corpul acela cu extremităţile mai întunecate, picioruşele, urechiuşele, coada, pisica aceasta Carpatică Transilvană are invers: corpul este întunecat, predominant negru, iar extremităţile, coada, picioarele, masca aceea de pe faţă sunt albe. Cum ar fi o “imagine negativă” a pisicii siameze. Însă nu are ochi albaştri, are ochi de orice altă culoare, albastrul fiind o culoare tipică a ochiului fără pigment. Aici sunt ochi care au pigment având în vedere culoarea neagră predominantă.”
Adrian Dragotă a lăudat adaptabilitatea pisicilor în general, precizând că orice pisică îşi păstrează şi caracterul sălbatic: “Toate pisicile care sunt în mediu liber, cresc în natură, ele putând să se întreţină singure spre deosebire de câini care ar necesita un aport alimentar mult mai consistent, o pisică poate să mănânce de la gâze până la mici păsări, rozătoare, e mult mai abil vânător, nu şi-a pierdut absolut nimic din caracteristicile naturale de-a lungul anilor de convieţuire alături de om. Deci orice pisică se poate hrăni singură, iar structura blănii o ajută să treacă peste iarnă. Nu există cazuri în care pisicile, în ciuda unor temperaturi negative de 10 sau 20 de grade (minus), îngheaţă. Ele au şi o temperatură mai ridicată, au 38 de grade (n.r. Celsius) în mod normal, deci sunt mult mai adaptate temperaturilor scăzute, în timpul iernii.”
Am mai aflat de la Adrian Dragotă că Pisica Transilvană este o pisică cu un caracter plăcut. Apoi ni s-a povestit despre fazele în care ne aflăm în ceea ce priveşte recunoaşterea internaţională: “Are două faze de recunoaştere, în acest moment, la o organizaţie numită World Cat Federation şi la una din Anglia. Ar mai trebui parcursă şi o fază preliminară la Federţia Felină Internaţională. S-ar putea să mai dureze toate aceste lucruri undeva la vreo doi-trei ani. România, de exemplu, în 2014, a contribuit la omologarea unei rase, pisica Singapura, cea mai mică pisică din lume, rasă ce are cel mai mici dimensiuni, rămâne la 2 kg, 2 kg şi jumătate, ca adult. România a făcut toţi paşii pentru omologare. A durat aproape trei ani până s-a finalizat procesul acesta şi de atunci rasa este deplin recunoscută în toate organizaţiile de crescători din lume.”
Nu ne rămâne decât să sperăm şi că Pisica Transilvană va parcurge fără piedici următoarele etape. Şi asta pentru că România stă foarte bine la acest capitol, după cum ne-a mai spus Adrian Dragotă: “Oricum felinologia română are un foarte prestigios avânt în ultimii ani, cam din 2023. Chiar dacă suntem o federaţie relativ tânără, de 20 de ani, mă refer la creşterea pisicilor de rasă, aşa pisici domestice cu toţii am adunat şi salvat de pe stradă, de când eram copii. Însă avem rezultate foarte bune cu pisicile crescute în România, pentru rasele consacrate, începând din 2023 am avut un campion mondial, în Strasbourg, la Campionatul mondial. 2025 ne-a adus încă trei campioni mondiali, vorbim de pisici năcute şi crescute în România. Iar la Campionatul Baltic, au fost 20 de pisici din România, 15 dintre ele au ajuns în finală şi 4 au şi câştigat competiţia. România merge din ce în ce mai bine în acest domeniu, avem peste tot pasionaţi.”
Pisica Transilvană a început să fie prezentată la competiții internaționale, unde a primit recunoaștere provizorie. În momentul în care omologarea va fi completă, rasa va fi inclusă oficial în registrele internaționale, oferind crescătorilor posibilitatea de a valorifica exemplarele conform standardelor internaționale și de a continua dezvoltarea genetică a rasei.
