French Revolution
Să presupunem că aţi intra într-o cofetărie să cumpăraţi un ecler. Cu frişcă sau cu ciocolată? v-ar întreba vânzătoarea. Recunoaşteţi: cam acestea ar fi în mod normal opţiunile. Asta dacă nu cumva doriţi nişte ecleruri de la French Revolution.
Ioana Stăncescu, 06.04.2014, 09:16
Să presupunem că aţi intra într-o cofetărie să cumpăraţi un ecler. Cu frişcă sau cu ciocolată? v-ar întreba vânzătoarea. Recunoaşteţi: cam acestea ar fi în mod normal opţiunile. Asta dacă nu cumva doriţi nişte ecleruri de la French Revolution. În acest caz, vă sfătuiesc să luaţi ceva de scris pentru că mă îndoiesc că veţi ţine minte varietatea de ecleruri propusă de acest mic laborator deschis la începutul anului pe o străduţă şic din capitală. Totul a început în momentul în care George Pop şi fraţii Panaitescu, George şi Florin, au decis să revoluţioneze împreună eclerul, făcând din această prăjitură aparent banală o adevărată capodoperă umplută cu cremă. George Pop : De fapt ideea noastră de business e una foarte simplă : să facem cel mai bun ecler din Bucureşti. Când vom reuşi ceea ce ne-am propus cred că va fi suficient : noi vrem ca toată lumea să ştie că cel mai bun ecler din Bucureşti se găseşte la French Revolution şi că prăjitura noastră este un etalon.”
Să porneşti o revoluţie a eclerului nu este la îndemâna oricui. Ideea i-a venit lui George Pop, fost consultant de imagine, pasionat de arta culinară, după ce a petrecut două luni în bucătăria unui mare hotel din capitală, învăţând de la un bucătar francez trucuri pentru a duce spre perfecţiune tradiţionalul ecler. Înainte însă de a inventa şi reinventa, orice patisier care se respectă are o primă regulă de aur : să nu facă niciodată, dar niciodată, rabat de la calitate, spune George Pop: În primul rând un ecler trebuie să aibă unt, pâte à choux-ul (denumirea aluatului pentru ecler) trebuie făcută cu unt, aşa e reţeta de când există prăjitura asta pe lume. În România însă, pe vremea comunismului, din lipsă de unt, prăjitura se făcea cu ulei, iar reţeta a rămas neschimbată şi-n ziua de astăzi. Iar asta nu e în regulă : nici ca gust, nici pentru sănătate. O prăjitură ca a noastă, făcută doar cu ingrediente naturale, are un aport nutritiv. Mă refer la lapte, unt, ouă, făină, zahăr şi nu la tot felul de lucruri gata preparate. În plus, noi folosim o reţetă de cremă fără făină, foarte la modă în Franţa tocmai pentru a obţine o prăjitură mai dietetică.”
Dar dacă nu este doar cu frişcă sau cu ciocolată, cu ce ar mai putea fi un ecler ? Cei de la French Revolution ne spun că ar putea fi cu vanilie naturală Bourbon şi cu glazură de fondant în stil mille-feuille. Sau, cu cremă fină de cafea, cu caramel sau cu fistic pur sau chiar cu o cremă de limetă sau cu nucă de cocos. În fiecare zi, în cuptorul din laboratorul French Revolution se coc între o sută şi cinci sute de ecleruri, toate vândute pe comandă, astfel încât bucureştenii să aibă parte doar de prăjituri proaspete, preparate în dimineaţa cu pricina. Prin urmare, clienţii nu au întârziat să apară, iar numărul lor continuă să crească, după cum ne spune George Panaitescu, care a ştiut să-şi pună la bătaie experienţa în vânzări întru gloria eclerului: Aveam destul de multe relaţii prin clienţii noştri, prin foştii clienţi, prieteni şi aşa mai departe. Pe de altă parte, am reuşit să vindem sau să ducem efectiv eclerurile în majoritatea companiilor din Bucureşti şi cred că asta a contat enorm pentru că foarte mulţi au sunat, ne-au trimis mailuri, ne-au felicitat şi au comandat în continuare. Şi de aici am reuşit să devenim foarte vizibili, chiar dacă nu ne-am agitat foarte tare. Partea de online am lăsat-o pe locul doi, nu avem nici măcar un portofoliu foto, broşuri, pliante, reviste sau altceva. Avem însă destul de mulţi clienţi fideli care cumpără cel puţin o dată sau de două ori pe săptămână de la noi şi mă refer aici la marile companii.”
Făcut doar din ingrediente naturale de cea mai bună calitate, cum ar fi smântănă sau unt franţuzesc, umplut cu creme obţinute prin infuzare pentru un gust puternic şi rafinat, eclerul de inspiraţie franţuzească reinventat pe meleaguri bucureştene se impune în ciuda unui preţ dublu faţă de cel practicat de cofetăriile obişnuite. Doar că acolo, spune George Pop, nu găsim ecleruri, ci doar nişte prăjituri umplute cu cremă a căror unică calitate este, de multe ori, simplul fapt că sunt dulci: Noi, românii, spre deosebire de francezi de exemplu, nu avem o anumită cultură pentru o prăjtură de calitate şi nu există nici o educaţie pe piaţă prin care să ni se spună clar care e diferenţa între o prăjitură bună şi una proastă. Evident că noi, la French Revolution, am testat toate eclerurile de pe piaţă şi eu zic că se simte diferenţa. Iar oamenii, când îşi vor da seama, nu cred că se vor putea întoarce la ce au mâncat înainte.”
Şi pentru ca revoluţia să fie completă şi clienţii pe deplin răsfăţaţi, French Revolution şi-a deschis la începutul lunii aprilie şi un mic magazin în buricul Bucureştiului, într-o locaţie la fel de şic ca şi prăjitura căreia i se consacră.
