Future Folk

Future Folk este un proiect a cărui tematică şi mesaj corespund perfect sloganului Anului european al patrimoniului cultural 2018 - Patrimoniul nostru: acolo unde trecutul întâlneşte viitorul

Ana-Maria Cononovici, 01.07.2018, 14:16

Future Folk este un proiect a
cărui tematică şi mesaj corespund perfect sloganului Anului european al
patrimoniului cultural 2018 – Patrimoniul nostru: acolo unde trecutul întâlneşte
viitorul, o iniţiativă care aduce în actualitate valori şi simboluri ale
costumului tradiţional.

Daniela Popescu, preşedintele
Alumnus Club pentru UNESCO, organizaţie iniţiatoare a proiectului, ne spune mai
multe despre proiect Proiectul Future Folk se axează pe
promovarea şi valorificarea unei piese esenţiale a patrimoniului cultural
imaterial: costumul tradiţional, specific românesc, cât şi costumul
reprezentativ pentru diversitatea minorităţilor istorice. Future Folk este şi
numele unei colecţii extrem de originale de design vestimentar contemporan,
realizată de Carmen Emanuela Popa, artist vizual care aduce în
contemporaneitate motive, simboluri, forme din zestrea noastră. Colecţia reuneşte
creaţii absolut noi, extrem de moderne, în ton cu cele mai noi expresii
artistice ale designului vestimentar internaţional. Mesajul acestui produs
cultural numit Future Folk este acela că omul abdică în faţa frumuseţii perene
transmise din generaţie în generaţie putem găsi căi de comunicare, înţelegere,
de dialog cu ceilalţi, oricât de diferiţi ar fi.

În încercarea de evidenţia
puterea stilistică, dar şi simbolistica costumului tradiţional, Future Folk
propune un produs cultural original, o colecţie avangardistă de design
vestimentar inspirat de costumele tradiţionale, colecţie ce a fost lansată la
Palatul Parlamentului în 20 iunie, urmând să ia forma unei expoziţii itinerante
la Muzeul Satului din Bucureşti, la Ploieşti şi Tulcea. Este o sugestie a mea,
ca artist, de a spune: uite cum s-ar putea intercala aceste două lumi, spunea
Carmen Emanuela Popa despre creaţiile Future Folk, dând spre exemplu una dintre
piesele colecţiei şi anume o ie high-tech (din material argintiu), care
păstrează croiala specifică iei, dar schimbă materialul din care este
alcătuită. Sunt foarte multe similitudini dintre costumele minorităţilor şi
costumul tradiţional românesc, toate costumele sunt pline de simboluri,
consideră creatoarea.

Ca o dovadă vie că şi astăzi
costumul popular este purtat cu mândrie, în sală au fost prezenţi tineri
îmbrăcaţi cu veşminte specifice minorităţilor naţionale reprezentate în
parlamentul românesc.

Felicia Mascaliuc ne-a spus cu
mândrie: Port costumul rutean din Bistra, judeţul Maramureş, Mă bucur că am
fost invitaţi astăzi la Palatul Parlamentului, la Folk Future, ne bucurăm că am
fost aleşi şi noi să arătăm lumii costumaţia ruteană, din Maramureş. Costumul
este alcătuit din cămaşă, fustă sau sumnă, cum se zice la noi în Maramureş,
poale şi opinci. Pe cap am o coroniţă şi cu o împletitură. Costumul este lucrat
manual, nu pot să spun că este un costum vechi.

Doi reprezentanţi ai minorităţii
elene purtau cele două costume tradiţionale ale gărzii naţionale. Zisopolaris
Alexandru ne-a spus: Noi reprezentăm minoritatea elenă. Costumul
meu este din zona centrală a Greciei, este format din cămaşă, fustanela, care
are 400 de pliuri, fiecare reprezentând câte un an al dominaţiei otomane,
ţaruhia, pantofii cu ciucure în vârf, care ascundeau o lamă cu care grecii se
sinucideau când erau luaţi prizonieri. Mai avem capelu, care este pălăria, din
blană de animal sălbatic. Costumul este cel mai întâlnit, este cel pe care îl
poartă şi garda naţională în faţa Parlamentului din Atena. Acest costum este
făcut în Grecia, la un liceu specializat pe folclor, este făcut de mână şi are
în jur de 50 de ani.

Florin Ogica a purtat celălalt
model de costum al gărzii naţionale: Acesta este un costum tradiţional
din insula Creta. Este un costum făcut manual, un costum destul de vechi, unul
din cele aproape 200 de costume ale comunităţii elene din Prahova.

Din Caraşova, Caraş-Severin, doi
tineri ne-au prezentat cu bucurie portul lor: Curiac Snejana Mădălina ne-a spus
că poartă: Coşulea, caţea şi polea şi salbă alcătuită
din flori şi cu împletitură în cap. Este un costum vechi moştenit de la
străbunici şi îl purtăm cu mare drag. În zile de sărbătoare suntem toţi
îmbrăcaţi în costum popular, mergem la biserică aşa şi suntem bucuroşi să-l
purtăm.

Iar Mădoan Zdravco şi-a descris
şi el portul: Pălărie, leiber, cămaşă şi polă, din
Caraşova, Caraş-Severin, un costum moştenit de la străbunici.

Designerul Carmen Emanuela Popa a prezentat schiţele
sale şi colecţia de design vestimentar creată special pentru acest proiect, piese
care aduc inspiraţia folclorică în contemporan. Melanj stilistic între
vestimentația specifică identității populare românești și a minorităților
naţionale din România, pe de o parte, și obiectul vestimentar contemporan, pe
de altă parte, colecţia Future Folk a designerului Carmen Emanuela Popa are un puternic impact
vizual, fie prin reducție cromatică şi stilizare, fie prin diminuare sau
augmentare a formelor, opunând motive florale sau geometrice, adesea doar sugerate,
prin tehnici picturale și de vopsire, imprimare sau colaj.