Grădina din curtea şcolii
La început de an şcolar, mergem în curtea şcolii, pentru a descoperi rezultatele unui proiect realizat de copii.
Ana-Maria Cononovici, 20.09.2015, 09:40
La început de an şcolar, mergem în curtea şcolii, pentru a descoperi rezultatele unui proiect realizat de copii. Este vorba de grădina din curtea şcolii, proiect recent premiat la Gala Bucureşti(tu), la secţiunea ecologie, gală în cadrul căreia primăria oraşului Bucureşti îi evidenţiază pe cei care dau suflet oraşului şi schimbă lucrurile în bine.
Proiectul grădina din curtea şcolii a pornit ca o joacă de copil. De la Violeta Dascălu, directorul Şcolii gimnaziale Ferdinand I din Bucureşti, aflăm cum a fost iniţiat: Ideea a venit în colaborare cu asociaţia România în tranziţie, care a venit la noi acum trei ani şi a început să organizeze în şcoală, împreună cu copiii, un atelier de grădinărit. Şi pentru că era la şcoală, i-am spus Grădina din curtea şcolii. A fost un proiect mai complex, realizat cu arhitecţi, cu designeri şi cu ingineri, în sensul că are în componenţa sa şi elemente de altă natură. Şi anume: apa de ploaie este acumulată într-un recipient mare, într-un rezervor, ea merge într-un preaplin, prin care ulterior este drenată spre nişte zone umede. Straturile care au fost create prin decopertarea straturilor vechi şi au fost îngrăşate cu compost, pe care copiii l-au realizat împreună cu cei de la România în tranziţie.
Cu credinţa că formarea deprinderilor şi aptitudinilor de trai sustenabil prin activităţi practice de grădinărit ecologic şi observarea naturii de către generaţia tânără reprezintă una dintre cheile coabitării inteligente în societatea modernă, coordonatorul acestui proiect, Ionuţ Bădică, a insuflat copiilor dorinţa de a cunoaşte şi proteja mediul chiar în curtea şcolii lor. Revine cu detalii Violeta Dascălu, directorul Şcolii gimnaziale Ferdinand I: Copiii au învăţat ce înseamnă fiecare element natural, cotoarele de la măr sau coaja de banană, şi cum se pot transforma în compost. Iarba cosită din curtea din grădină, care era, la fel, un spaţiu special amenajat, devenea compost care contribuia la fertilizarea solului. Copiii au realizat şanţurile prin care au drenat apa. Pentru zonele verzi, au împletit împreună cu coordonatorii, straturile din nuiele, realizând modele foarte frumoase, în formă de floare, în formă de semicerc, ca să încânte ochiul, să placă copiilor. Apoi s-a adăugat partea ştiinţifică, legată de relaţiile dintre sol şi plante, relaţiile dintre apă, sol şi plante şi aer. Deci toate elementele naturii sunt aduse lângă sufletul copiilor şi în realitate. De asemenea, ei au avut ocazia să aibă contact cu traineri internaţionali, să povestească ce ştiu ei, ce au acumulat. Sunt şi părinţi care vin la atelier, sâmbăta. Ne bucură foarte mult că şi părinţii susţin copiii, permacultura nefiind altceva decât modalitatea naturală de creştere a plantelor, în comuniune una cu alta, ştiindu-se că de fapt natura este perfectă şi că ea se regenerează. Asta practic transmitem copiilor, neuitând nici de faptul că nu se utilizează niciun fel de fertilizator artificial, niciun fel de substanţă chimică şi că seminţele care sunt plantate şi tot ce înseamnă răsaduri, provin din seminţe nemodificate genetic.
Am întrebat-o pe Violeta Dascălu cum au privit copiii grădinăritul: Întâi au privit cu curiozitate, am plecat din stadiul în care am pus seminţe în februarie şi ei udau semniţele şi au văzut cum creşteau plăntuţele acelea firave, în vase de ei alese şi etichetate. Şi veneau în fiecare zi să vadă cât a mai crescut plăntuţa. Apoi s-au construit nişte solarii, unde ei cu propria mână au plantat şi au urmărit cum creşte o plantă, aici apărând roşii şi dovlecei şi castraveţi şi ridichi şi plante aromate. Iar unii copii au dorit să realizeze asta şi acasă la bloc, în balcon. Şi veneau părinţii şi ne întrebau ce am făcut, că trebuie să facă în balcon grădină ca la şcoală. Practic copiii reeducă părinţii.
Proiectul Grădina din curtea şcolii a început la şcoala gimnazială Ferdinand I, din Bucureşti în anul 2012, iar din 2014 a fost aplicat şi în Bacău, la şcoala Mihai Drăgan. Copiii şi cadrele didactice pot cunoaşte şi proteja mediul în fiecare zi, oferind în acest fel modele de soluţii la probleme precum degradarea mediului înconjurător, îndepărtarea individului de mediul lui natural, creşterea obezităţii şi scăderea activităţilor fizice ale copiilor.
Şi pentru că odată create bunele obiceiuri, acestea trebuie păstrate, la şcoala cu grădină cunoaşterea aplicată a naturii devine şi materie extracurriculară, ne-a mai spus Violeta Dascălu, directorul Şcolii gimnaziale Ferdinand I din Bucureşti: Proiectul nostru este parte şi din alt proiect ecologic derulat de alt ONG, şcoli verzi, un alt exemplu de cum se poate face ecologie şi cum copiii pot să înţeleagă natura real, adevărat, practic şi nu numai din lecţiile de biologie. Poiectul se află în stadiul de implementare a unui manual electronic, care este acreditat de minister. Noi avem opţional anul acesta în şcoală acest manual interactiv şi foarte frumos realizat. Practic se adună iniţiativele care vin din partea societăţii civile, şi devin pentru noi, pentru cei care facem educaţie, o sursă şi o resursă de a o educa copii.
Astfel, proiectul oferă instrumentele necesare şcolii pentru planificarea şi implementarea unui sistem de educaţie de mediu modern.
