Iurta călătoare

Vara trecută, pe plaja din Vama Veche, una din staţiunile de la marea Neagră peferate de spiritele tinere şi libere, a apărut o... iurtă.

Adaugă ca sursă preferată în Google

România Internațional, 04.05.2014, 14:06

Vara trecută, pe plaja din Vama Veche, una din staţiunile de la marea Neagră peferate de spiritele tinere şi libere, a apărut o… iurtă. Ridicată de o mână de tineri de la un ONG bucureştean, numit Incubator 107, Iurta călătoare a fost una dintre atracţiile verii. Acolo au avut loc ateliere de dans, de olărit, de gătit, tot ce vă poate trece prin minte că se poate întâmpla într-un spaţiu deschis, în care privirile nu se agaţă de nici un stâlp, nu trebuie să treacă de nici un colţ, sub cerul liber, dar nu chiar, la adăpost de soare, dar într-o baie de lumină. Prezenţa unei iurte pe plaja din Vama Veche nu a suprins pe nimeni.

Apoi o a doua iurtă a apărut undeva la munte, în apropierea unei tabere cu tematică medievală, ce are ca public ţintă copiii între 5 şi 14 ani. Pentru că iurtele par să îşi facă loc în peisajul autohton, l-am invitat pe cel ce le-a adus în România, la un interviu la RRI. Se numeşte Bogdan Maltezeanu, este student la arhitectură şi unul dintre fondatorii ong-ului Incubator 107. L-am întrebat cum de s-a apucat de construit iurte.

“Am început în aprilie anul trecut, într-un proiect internaţional de Teatru labirint în Estonia. Am întâlnit doi oameni din Anglia care asta fac, construiesc iurte în Anglia şi acolo am ridicat prima iurtă. Nu am construit-o de la zero, dar ideea mi-a plăcut foarte tare. Am venit în ţară şi mi s-a propus să construiesc o iurtă, a fost o provocare, am făcut-o, mi-a plăcut… Aşa ceva nu se mai face în România şi am zis: e o nişă şi merită să încerc. Am ţinut legătura cu cei din Anglia şi în două luni am reuşesc să o construiesc de la zero. Îmi plac structurile din lemn. Iurta mi-a plăcut cel mai mult dintre cele pe care le-am studiat, pe astea am şi pus mâna şi mi-a plăcut. E o structură sferică, nu sunt stâlpi, totul este deschis, se creează o anumită atmosferă şi asta îmi place.”

Poate credeţi că iurta e un simplu cort ridicat cu câteva beţe… Dimpotrivă, spune Bogdan Maltezeanu. Există o întreagă filosofie în a ridica o astfel de structură, specifică popoarelor nomade din Asia. “E complicat, lemnul trebuie îndoit la abur, apoi trebuie lăsat la uscat şi apoi trebuie date găuri şi făcute noduri, coroana trebuie găurită la un anumit unghi… Există elemente sacre pentru mongoli. Cupola reprezintă cerul, iar coroana reprezintă portalul dintre lumea pământeană şi cea spirituală. se pot pune ferestre sau lumina poate pătrunde prin coroana de sus, se dă materialul la o parte şi e lumină sau se pune o bucată de sticlă tot sferică deasupra sau plastic transparent. Iurta poate fi strânsă pusă într-o maşină şi transportată oriunde. Oricine poate avea o iurtă, o casă de vacanţă, un loc pentru conferinţe, poate fi folosită pentru orice.Sunt nişte paşi de urmat. E important să îi înveţe, să fiu eu de faţă la început şi apoi e foarte uşor de ridicat, cu trei oameni, în 45 de minute e gata.”

45 de minute sunt suficiente pentru a ridica o iurtă, dacă ai proiectul gata şi dacă lemnul de frasin, cel mai dur şi cel mai bun, din câte spune Bogdan Maltezeanu, este deja pregătit. Maxim două săptămâni, în alte condiţii. Cea de-a doua iurtă a fost ridicată de Bogdan Maltezeanu de unul singur, într-un termen mult mai scurt, după cum a cerut beneficiarul. Am fost la un eveniment şi un domn a venit şi mi-a zis ştiu că faci asta, vreau să-mi construieşti şi mie una pentru taberele medievale pentru copii”. Am zis ok”, acolo timpul a fost mai scurt, într-o săptămână a fost gata şi am reuşit să o construiesc lucrând mai multe ore pe zi decât de obicei, şi noaptea.”

L-am întrebat pe Bogdan Maltezeanu dacă iurtele pot fi o soluţie convenabilă pentru cei ce caută alternative de locuit. Ca să fie o locuinţă permanentă trebuie să fie hidroizolată bine, apoi termoizolată şi trebuie să fie tratată pentru mucegai. O iurtă poate sta în picioare până la treizeci de ani. Se încălzeşte cu o sobă şi, dacă e bine termoizolată, cu două sau trei învelişuri de pânză, nu are nici o problemă. dacă este şi termo- şi hidroizolată, o iurtă poate să coste undeva între 2000 şi 3500 de euro.”

Iurtele lui Bogdan Maltezeanu sunt deocamdată doar elemente exotice în peisajul românesc. Studentul la arhitectură îşi propune însă să deschidă o firmă specializată în construcţii de lemn. Are chiar planuri de a aprofunda construcţia domurilor, care îl fascinează, după cum declară chiar el. Sunt fascinat de domurile geodezice, bucăţile de sferă care sunt tot un fel de iurte, doar că acoperişul nu se întrerupe, e o calotă sferică tăiată şi pusă pe pământ. Îmi plac locuinţele mari deschise, înalte, fără stâlpi. Stâlpii întrerup spaţiul, îl micşorează, îl sparg. Mie îmi plac spaţiile largi, deschise.”