Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

La blouse roumaine

Pe vremea bunicilor şi a străbunicilor oamenii nu prea aveau paşapoarte. Ştiai însă de unde să-i iei, după felul în care erau îmbrăcaţi.

La blouse roumaine
La blouse roumaine

, 21.07.2013, 07:14

Pe vremea bunicilor şi a străbunicilor oamenii nu prea aveau paşapoarte. Ştiai însă de unde să-i iei, după felul în care erau îmbrăcaţi. Hainele pe care le purtau spuneau suficiente lucruri despre ei, despre locul de unde vin şi despre cine sunt, prin semne vizibile pe cămaşă, prin croiala şi înfloritura hainei, prin felul podoabei sau forma căciulii ori a pălăriei. Cine mai poartă însă ie în 2013? Unde mai pot fi văzute altiţele negre sau roşii, brâiele cu motive geometrice, stelele în opt colţuri şi toate celelalte însemne cusute pe pânza de in sau pe borangic? Poate veţi fi tentaţi să credeţi că au fost uitate iile, cămăşile frumoase pe care nu s-au sfiit să le poarte reginele şi prinţesele României ori temerarele şi savantele născute pe aici. Ei bine, nici vorbă. Ia românească defilează astăzi pe podiumurile marilor prezentări de modă semnate Yves Saint Laurent sau Tom Ford şi face înconjurul lumii, plimbată de frumoase fotomodele ce se fotografiază pe Calea Victoriei ori purtată cu drag şi dor de româncele care atunci când au emigrat şi-au pus în valiză şi ia de la bunica.



Ia românească este din nou la modă şi asta nu este o întâmplare, mi-a spus Andreea Tănăsescu, fondatoarea unei comunităţi virtuale intitulate La blouse roumaine”. Aproape 17 mii de persoane din întreaga lume îşi bucură zilnic ochii cu fotografiile, documentele şi detaliile postate de Andreea. Cum a început totul? Aveam de doi ani un album pe Facebook, în care colectam fotografii cu ii româneşti, ba interpretate de Yves Saint Laurent, ba de Tom Ford, de designeri internaţionali, cu gândul că poate cineva o să observe şi o să interpreteze şi în România o ie, să o pună în locul care i se cuvine. Când am văzut succesul de care se bucura acest album, am creat o comunitate. Nu m-am aşteptat să aibă un aşa succes, vă spun sincer. Au început să vină foarte mule mesaje, în special de la români plecaţi în afara ţării, care dintr-o dată şi-au regăsit originea, bucuria de a fi român, amintirile copilăriei şi tot ce are mai de preţ un om care e departe de ţară.”



Imaginile au început să curgă apoi şi din alte surse. Pe mailul comunităţii ajung zilnic fragmente din scrieri despre portul popular românesc, fotografii mărturii cu familia regală pozând pentru cărţi poştale oficiale în costume tradiţionale, afişe ale unor expoziţii şi explicaţii ale însemnelor de pe ie. Andreea spune că nu doar oamenii răspândiţi prin lume au fost atinşi de aceste imagini, ci şi instituţiile abilitate, care se bucură de orice mic ajutor din afară: Am reuşit să influenţăm foarte multe alte comunităţi şi chiar muzee, pentru că tot ce postăm pe internet este redistribuit de muzeul Satului, de Muzeul de Istorie, de Muzeul de Artă. Am reuşit să influenţăm tinere să poarte ii. Şi împreună cu o echipă ambiţioasă de tinere am făcut un proiect la care visam de foarte multă vreme: O plimbare pe Calea Victoriei în ie.”



Pe 6 aprilie 2013, Instagram îşi provoca utilizatorii din întreaga lume să iasă la plimbare şi să încarce fotografii din diverse oraşe ale lumii. Andreea Tănăsescu a văzut imediat o oportunitate fantastică de a pune ia pe sute de mii de monitoare. Împreună cu fundaţia cu acelaşi nume ca al principalei artere a Bucureştiului, Calea Victoriei, a organizat o plimbare în ie. Zeci de fotografi veniţi anume pentru acest eveniment au împânzit reţelele de socializare cu instantanee ale unor modele superbe îmbrăcate în ii. Andreea Tănăsescu spune că a fost o zi fantastică: „Ne-am organizat în 4-5 zile şi ne-am întâlnit pentru prima oară cu doritorii de plimbări fotografice. A fost fantastic, toată lumea s-a comportat incredibil de bine, totul a ţinut cu noi, de la vremea incredibil de frumoasă până la câinele care a condus tot timpul fetele, ca şi cum s-ar fi plimbat pe Calea Victoriei de 100 de ori. Foarte mulţi oameni care pur şi simplu şi-au petrecut două ore ca pe vremuri, când românii ieşeau la plimbare pe Calea Victoriei în cele mai frumoase haine, în perioada interbelică, inclusiv în ii. De fapt ăsta a fost mesajul, ne dorim o Cale a Victoriei pe care o vedem în pozele din perioada aceea, ne dorim să ducem spre Victorie toate simbolurile şi poveştile României.”



A urmat o nouă plimbare, câteva zile mai târziu. Şi lucrurile nu se vor opri aici. Andreea Tănăsescu are planuri mari pentru 24 iunie, pentru sărbătoarea Sânzienelor: Am început demersurile pentru deschiderea unei asociaţii pentru protejarea, valorizarea şi promovarea iei româneşti, asociaţie care promovează Ziua de Sânziene ca zi universală a iei, în care toate femeile care au ie, care or să-şi facă ie sau care îşi vor cumpăra ie o vor purta în ziua de Sânziene aşa cum făceau străbunele noastre. Ele spuneau că în acea zi se deschid cerurile şi putem să comunicăm cu universul, să trimitem gândurile noastre de bine. Pe 24 iunie o s-o marcăm foarte simplu anul ăsta. Vom purta ie şi vom construi pe internet o hartă a lumii pe care vom posta poze cu românce în ie. Veţi vedea cum planeta se îmbracă în ie, pentru că sunt sigură că sunt românce în foarte multe locuri de pe planeta asta care poartă o ie, care au o ie acasă. Nu este un brand de ţară, este un spirit de ţară. Costumul popular este un templu la purtător şi avem, spre deosebire de alte naţiuni, o istorie neîntreruptă de mii de ani, vie, pe care noi o purtăm şi pe care în 2013 începe să o poarte toată planeta, pentru că este la mare modă. Trebuie să ne folosim de momentul ăsta şi să ne spunem povestea mai departe. Toate vin la timpul lor şi a venit şi vremea noastră.”


Dacă aveţi acasă o ie, aşteptăm să vă vedem fotografiile.

Chitara Smart (Sursa foto: Ana-Maria Cononovici, RRI)
România la ea acasă marți, 09 decembrie 2025

Chitara Smart

Originea fabricii Hora din Reghin, vine din anul 1951, când maestrul Roman Boianciuc, fonda un mic atelier, care a produs 37 de viori lucrate cu...

Chitara Smart
Sandra Ecobescu (Sursa foto: fb.com / Fundația Calea Victoriei)
România la ea acasă marți, 02 decembrie 2025

Fundaţia Calea Victoriei – sau diseminarea culturii pentru toţi!

În România, profesiile umaniste, sau cele din domeniile culturale au fost privite cu neîncredere de către mulţi, ca dezavantajoase financiar,...

Fundaţia Calea Victoriei – sau diseminarea culturii pentru toţi!
Sursa foto: CFR Călători
România la ea acasă marți, 25 noiembrie 2025

Legenda unui tren, Ţuicarul

Acum beneficiază de aerul cel mai pur din ţară, pentru că activităţile industriale din zonă s-au încheiat de mult. Dar la începutul...

Legenda unui tren, Ţuicarul
Google România, de 15 ani alături de români!
România la ea acasă marți, 18 noiembrie 2025

Google România, de 15 ani alături de români!

Programe pentru studenți, antreprenori, ONG-uri și administrație publică, însumând peste 500 de mii de studenți instruiți în marketing...

Google România, de 15 ani alături de români!
România la ea acasă marți, 11 noiembrie 2025

Viaţa kimono-ului în România

Îşi pregătea lucrarea de licenţă ca designer vestimentar, în cadrul Universităţii Naţionale de Artă din Bucureşti, la secţia Modă, când...

Viaţa kimono-ului în România
România la ea acasă marți, 04 noiembrie 2025

Meridian International Festival animă centrele culturale din ţară

A ajuns în această toamnă la a XX-a ediţie! Înfiinţat de Adrian Iorgulescu, ca preşedinte al Uniunii Compozitorilor, la acea vreme,...

Meridian International Festival animă centrele culturale din ţară
România la ea acasă marți, 28 octombrie 2025

Clubul de teatru

Statisticile din România arată că oamenii merg la teatru cel puţin odată pe an, iar îmbucurător este că pare că tinerii merg şi mai des. Pe...

Clubul de teatru
România la ea acasă marți, 21 octombrie 2025

Cum pot deveni pilot de raliu?

Automobilismul sportiv românesc se bucură de recorduri greu de egalat, venite inclusiv de la decanii de vârstă ai sportului. Un astfel de exemplu...

Cum pot deveni pilot de raliu?

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company