Litovoi are 68 de milioane de ani

Situl UNESCO Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului își reconfirmă importanța paleontologică la nivel mondial.

Ana-Maria Cononovici, 10.06.2018, 14:36

Situl UNESCO Geoparcul
Dinozaurilor Țara Hațegului își reconfirmă importanța paleontologică la nivel
mondial. O echipă internațională de cercetători, condusă de dr. Zoltán Csiki -
Sava de la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București, a
descoperit și a descris o nouă specie de mamifer preistoric, care a fost contemporan
cu dinozaurii pitici din Transilvania.

Mamiferul a primit numele
Litovoi. Am aflat despre discutat cu dr. Csiki – Sava Zoltán pentru a afla mai
multe despre această descoperire: Litovoi este un animal preistoric, un
mamifer preistoric, un strămoş, o rudă foarte foarte îndepărtată a noastră, ale
cărui resturi scheletice au fost descoperite în zona Haţegului, în ceea ce noi
geologii numim bazinul Haţeg, acum patru ani. Aceste resturi scheletice au fost
studiate în decursul acestor ani şi am descoperit că este vorba despre un nou
animal, o nouă specie, un nou gen şi pentru a onora unul dintre primii voievozi
cunoscuţi în istoria României, am decis să-i dăm acestui animal numele de
Litovoi.

Noua descoperire a adus
informații inedite despre viața existentă pe fosta insulă a Hațegului, în urmă
cu aproximativ 70 de milioane de ani. Dr. Csiki – Sava Zoltán ne-a dat mai
multe detalii: Animalul acesta nou descris din bazinul
Haţeg face parte dintre mamifere, deci este o rudă de-a noastră însă face parte
dintr-un grup de mamifere care astăzi nu mai există, care este extint, dar care
în timpul Mezozoicului, adică în era dinozaurilor aceste multituberculate erau
cele care dominau de fapt faunele de mamifere şi erau răspândite pe toate
continentele, începând din America de Nord până în Asia. Litovoi face deci
parte din acest grup, care se numeşte multituberculate, erau nişte mamifere,
care ca formă, ca mod de viaţă erau asemănătoare cu rozătoarele de astăzi.
Practic ceea ce am descoperit era un fel de veveriţă sau un fel de şoarece,
ceva de dimensiuni mai mari, din timpul Cretacicului.

Rudele lui Litovoi nu se
regăsesc nicăieri în zonele Europei ne-a mai spus dr. Csiki – Sava Zoltán şi a
precizat: În primul rând trebuie spus faptul că tuberculatele,
acest gen de mamifere era larg distribuit în timpul Cretacicului pe
continentele nordice, dar surprinzător atunci când trăiau dinozaurii pitici din
Haţeg, adică la sfârşitul Cretacicului, mamiferele acestea nu trăiau aparent
decât în zona aceasta a Haţegului şi în regiunile învecinate, adică în ceea ce
numim noi insula Transilvană. Nu se cunosc în Ungaria, în Franţa, în Spania. În
plus multituberculatele din alte continente, America de Nord sau Asia, la
rândul lor sunt doar rude îndepărtate ale lui Litovoi. Deci practic el făcea
parte dintr-un grup de mamifere, care erau doar în zona aceasta a regiunii
transilvane. Dar acesta nu este lucrul cel mai spectaculos apropo de Litovoi,
pentru că se cunosc şi alte multituberculate din zona Haţegului. Ceea ce este
particular, ceea ce este spectaculos la Litovoi este în primul rând faptul că
am reuşit să-I reconstituim tot craniul.

Iar de aici cercetătorii şi-au
dat seama că Litovoi avea un creier mai mic decât s-ar fi aşteptat la
dimensiunile lui, ceea ce a deschis o nouă linie de investigaţie. Litovoi seamănă foarte mult cu mamifere, precum hipopotami sau capre
sălbatice sau chiar şi oameni fosili, care la rândul lor trăiau pe insule, în
vremuri mult mai recente, undeva acum 5-6-10 milioane de ani, în timp ce
Litovoi a trăit acum aproximativ 68 de milioane de ani. Aceste mamifere care
trăiau pe insulă erau forţate să-şi redistribuie cumva consumul energetic,
adică să-şi redistribuie eforturile pe care le făceau în dezvoltarea
individuală şi, în loc să-şi dezvolte un creier foarte foarte mare, pur şi
simplu orientau resursele energetice către alte părţi ale vieţii, cum ar fi de
exemplu reproducerea, care era mai importantă pentru a susţine existenţa
speciei pe insulă. Şi atunci Litovoi a făcut oarecum acelaşi lucru, ca şi
aceste mamifere mai recente, dar
afăcut-o într-un mod complet diferit, de tot ceea ce cunoşteam până
atunci, în timp ce el şi-a redus puţin dimensiunea creierului şi-a dezvoltat în
mod particular centrii creierului care se ocupă de controlul auzului, de
controlul simţului olfactiv, de controlul mişcării ochilor. Practic animalul
acesta avea simţuri foarte ascuţite în domenii care erau importante pentru
supravieţuire, pentru găsirea hranei, pentru evitarea prădătorilor.

Pe baza reconstituirii,
cercetătorii au ajuns la concluzia că se află în faţa unei căi evolutive
complet noi, prin care multituberculatele ajungeau la rezultate pe care le
observăm la hipopotami sau alte aminale de astăzi.

Din echipa de cercetare au mai făcut parte renumiți
paleontologi la nivel mondial printre care Mátyás Vremir de la Societatea
Muzeului Transilvan din Cluj-Napoca, Stephen Brusatte de la Universitatea din
Edinburgh, Marea Britanie, Meng Jin și Mark Norell de la Muzeul de Istorie
Naturală a Americii din New York.