Noaptea ideilor… e un sfetnic bun!

Institutul Francez din Paris invită, în fiecare an, în ultima zi de joi a lunii ianuarie, instituțiile culturale și științifice din Franța și de pe toate continentele să sărbătorească împreună libera circulație a ideilor.

Ana-Maria Cononovici, 11.02.2020, 13:04

Institutul Francez din Paris invită, în fiecare an, în ultima zi de joi a
lunii ianuarie, instituțiile culturale și științifice din Franța și de pe toate
continentele să sărbătorească împreună libera circulație a ideilor. Anul acesta
România s-a aflat la a patra participare.

Cu această ocazie, Institutul Francez din România a organizat dezbateri,
expoziţii și ateliere la Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara. Alianța
Franceză din Ploieşti s-a alăturat, de
asemenea, cu o serie de dezbateri și ateliere. Anul acesta, tema Nopţii
Ideilor, pentru că acesta este numele evenimentului, a fost «être vivant», un
joc de cuvinte cu un sens dublu: a fi viu, dar și fiinţă vie. Ambiguitate
intenţionată, pentru că dezbaterile din cadrul Nopţii Ideilor sunt în primul
rând o invitaţie la reflecţie și nu o obişnuită întâlnire cu experţi care deţin
adevărul şi îl prezintă celorlalți. Ce înseamnă să fii viu? Care este locul
nostru în lumea vie? Şi în ce fel a fi viu ne obligă să trecem la acțiune? Cum
poate actul creativ să salveze mediul înconjurător?

Cristian Neagoe, PR Greenpeace
România, ne-a împărtăşit: Natura şi cultura merg foarte bine împreună, că fără natură, nu ar exista până
la urmă cultură, şi cu siguranţă nu va mai exista natură, dacă nu vom avea cât
mai multă cultură. Modul în care ne educăm în privinţa lucrurilor care se
întâmplă în momentul ăsta, cred că e vital pentru ceea ce o să se întâmple mai
încolo.

Parafrazând vorba că fiecare om trebuie să fie un artist, Suzana Dan,
manager cultural Rezidența BRD Scena9, a afirmat: În ziua de astăzi ar trebui să luăm în calcul că fiecare om
trebui să fie activist. Cred că este foarte important ca fiecare dintre noi,
indiferent dacă suntem artişti sau actori în alt domeniu, să avem curajul de a
ne asuma o formă de reacţie, care de fapt este o formă de activism vis-à-vis de
problemele noastre. Ele sunt ale noastre ale tuturor. Artiştii, într-adevăr au
un mare atuu şi anume sunt prezenţi prin toate manifestaţiile, prin vizual.
Există o mare bogăţie şi o forţă de comunicare a imaginii care întotdeauna va
avea un mesaj cât se poate de puternic. Mi-aş dori să fim reacţionari în fel şi
chip.

Mihai Stoica, director executiv al Asociației 2Celsius, a lărgit sfera
activismului de la artişti la alţi actori din viaţa de zi cu zi: Dincolo de artişti care sunt în
comunicare directă cu noi prin arta lor, mai sunt oameni care nu sunt artişti. Am
un prieten fotograf, dar care în acelaşi timp este doctorand în biologie, la
Universitatea din Hamburg şi studiază algo-virusurile şi cum se transmit
virusurile din diferite gazde şi la om. Şi spunea în ultima vreme că
schimbările climatice au început să schimbe aria de răspândire a virusurilor.
Acum o ştim cu toţii, că suntem confruntaţi cu virusurile. Şi a ales să îşi
documenteze cercetarea expunând lucrări fotografice. E om de ştiinţă sau e
fotograf? Are responsabilitatea de a comunica? Fotografia lui este foarte
poetică în general şi nu are nicio legătură că este om de ştiinţă. Dar cumva şi-a
asumat şi acest rol, de a ne spune ceva şi despre virusuri, într-un fel care să
ne facă să reflectăm la schimbările climatice.

Iar Cristian Neagoe, PR Greenpeace România, a adăugat: Cred că marea problemă a umanităţii este că nu a privit niciodată
natura drept ceva din care face parte, cât toţi strămoşii noştri până acum o
sută de ani s-au gândit că ea trebuie cucerită, ea trebuie supusă, trebuie
exploatată. Toate religiile, toate credinţele ne spun că ea ne este dată de
către Cineva să o folosim, să creştem, să ne înmulţim. Platon şi Aristotel o
priveau ca pe ceva imuabil, imposibil de distrus, care tot timpul va reveni şi
oricât am lua din ea, nu se va termina. Ei bine, am ajuns în punctul aceasta în
care vedem că e foarte fragilă şi că ne-am înmulţit poate mai mult decât e
cazul. Şi nu numai asta, dar am ajus o societate a consumului excesiv. Marile
probleme ale umanităţii pentru Greenpeace sunt natura şi pacea. Încercăm să le
protejăm, încercăm să îi convingem şi pe alţii să ni se alăture.

Prezentă în 55 de ţări, Greenpeace luptă, în România pentru protejarea
pădurilor, inima verde a Europei, pentru
că avem 2/3 din pădurile
seculare ale Europei şi se taie într-un ritm halucinant, a mai amintit Cristian
Neagoe şi a adăugat: Arta
reuşeşte să aducă aproape nişte lucruri care par foarte îndepărtate şi reuşeşte
să le facă accesibile. Din punctul ăsta de vedere e diferită de activism,
pentru că activismul e ceva mai încrâncenat, arta îţi intră pe sub piele. De
asta arta şi activismul împreună ar putea să facă minuni în privinţa protejării
mediului.

Noaptea Ideilor nu înseamnă doar dezbateri:
ideile pot fi exprimate şi în alte forme: dans, fotografie, benzi desenate,
picturi, caricaturi, instalaţii de artă. Una dintre temele cheie a Nopții
Ideilor din România în acest an a fost responsabilitatea ecologică: benzile
desenate ca manifest, proiectele inovatoare în domeniul mediului și al
utilizării eficiente a resurselor, implicarea tinerilor în protecţia mediului
înconjurător, angajamentul civic în era urgențelor climatice.