O bibliotecă din România, în topul preferinţelor internaţionale

O bibliotecă puţin cunoscută din România s-a clasat în topul preferinţelor vizitatorilor portalului boredpanda.com, una dintre cele mai apreciate comunităţi online din lume pentru iubitorii de artă, fotografie şi design, cu peste 1,6 milioane de abonaţi p

Ana-Maria Cononovici, 12.07.2015, 10:10

O bibliotecă puţin cunoscută din România s-a clasat în
topul preferinţelor vizitatorilor portalului boredpanda.com, una dintre cele
mai apreciate comunităţi online din lume pentru iubitorii de artă, fotografie
şi design, cu peste 1,6 milioane de abonaţi pe Facebook. Astfel Biblioteca
Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi este considerată
printre cele mai frumoase din lume, alături de competitori prestigioşi, precum
Biblioteca Colegiului Trinity din Dublin, Biblioteca Regală Portugheză de la
Rio de Janeiro, Biblioteca Mănăstirii Admont, realizată în stilul barocului
târziu, Biblioteca Naţională din Praga, Biblioteca Naţională a Franţei sau
Biblioteca Congresului Statelor Unite de la Washington. Biblioteca
Universităţii Tehnice se află în interiorul Palatului Universităţii din Iaşi,
clădire ridicată în 1860 la iniţiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Profesor universitar dr. ing. Neculai Eugen Seghedin,
prorector al Universităţii tehnice Ghe. Asachi din Iaşi, ne-a spus povestea
acestui edificiu: Această bibliotecă face parte dintr-un
monument de arhitectură extrem de frumos şi valoros, este vorba de palatul
universitar de la Copou, creaţie a unui mare arhitect elveţian, Louis Blanc. El
a avut foarte multe proiecte importante în România: este autorul Palatului
Ministerului Agriculturii din Bucureşti, tot el a proiectat clădirea
Universităţii de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti. În 1897,
s-a finalizat construcţia acestui Palat universitar de la Copou, o construcţie
care a început în 1893, piatra de temelie a fost plasată undeva sub aula
acestui palat, de către Ferdinand I, atunci, prinţ moştenitor, iar inaugurarea
a fost făcută în prezenţa regelui Carol şi a reginei Elisabeta. A fost
iniţiativa familiei regale, a Ministerului Instrucţiunii Publice (ministreul
culturii din acea vreme). A fost un efort conjugat, din mai multe direcţii ale
societăţii româneşti din acele vremuri, pentru ca Universitatea din Iaşi, fiind
prima universitate din ţară, să aibă un palat pe măsură. Este foarte interesant
faptul că schiţele acestui palat au fost emise de către Petru Poni. Petru Poni
s-a inspirat din arhitectura academică tipică din Austria, Elveţia şi Germania
şi a elaborat o serie de schiţe care au stat la baza proiectului pe care l-a
elaborat Louis Blanc. Louis Blanc nu a respectat întru totul schiţele marelui
chimist român, Petru Poni s-a supărat şi a spus, în memoriile sale, că nu are
nimic în comun cu ceea ce a rezultat în final. Proiectul de bibliotecă, după
viziunea lui Petru Poni, trebuia să fie o sală de lectură, iar de o parte şi de
cealaltă trebuia să fie nişte depozite care se puteau extinde pe măsură ce
fondul de carte creştea. Louis Blanc a adoptat o altă variantă, el a imaginat o
bibliotecă ce este în acelaşi timp şi depozit şi sală de lectură. Este un
spaţiu foarte generos, un spaţiu foarte amplu, foarte înălţător, nobil, care te
îndeamnă către lectură şi către meditaţie. Petru Poni scrie în memoriile sale
că este nemulţumit de soluţia aceasta, deoarece biblioteca este amplasată la
etaj, iar la parter studenţii îşi fac acele reuniuni foarte zgomotoase.

Construcţia în care astăzi funcţionează
universităţile Al. I. Cuza şi Gheorghe Asachi, a ajuns la forma actuală,
prin extindere, la mijlocul anilor 1930. Interlocutorul nostru ne-a amintit căbiblioteca nu este singurul spaţiu total deosebit din acest palat
universitar, tot aici găsindu-se Sala paşilor pierduţi, unde se găsesc frescele
lui Sabin Bălaşa, din anii 70, şi aula Universităţii Gheorghe Asachi din Iaşi,
o aulă deosebită, realizată în acelaşi stil ca întregul palat, în stilul
eclectic, practicat la vremea aceea. Profesor universitar dr. ing. Neculai
Eugen Seghedin: Spuneam atunci când s-a făcut acest
clasament, că nu mă miră amplasarea bibliotecii în acest clasament, deoarece
Louis Blanc a realizat acest proiect având în vedere ceea ce era mai bun în
Europa la vremea aceea. Cu alte cuvinte, putem spune că acest spaţiu academic a
fost conceput în consonanţă totală cu tot ceea ce era lumea academică
europeană. Putem vorbi despre măsura în care România rezona cu tot ceea ce se
întâmpla în spaţiul european. Şi faptul că această bibliotecă este asemeni
multor biblioteci mari din Europa nu este întâmplător. Suntem foarte bucuroşi
că suntem în posesia unor astfel de valori spirituale deosebite şi încercăm să
le conservăm, să le punem în valoare, pe măsura prestigiului şi pe măsura
importanţei pe care o au în mentalul colectiv.

Biblioteca a ajuns astăzi la un fond total de documente de aproximativ 1
milion de volume, dar este cvasinecunoscută chiar şi printre locuitorii
oraşului Iaşi, din pricina specificului tehnic al fondului de carte, care
limitează drastic interesul cititorilor.

L-am invitat pe Profesor universitar dr. ing. Neculai Eugen Seghedin să descrie această
bibliotecă: Biblioteca
este un spaţiu foarte generos, se întinde pe o distanţă de câteva zeci de metri,
aproximativ vreo 55, este foarte înaltă, cu un tavan absolut superb, un tavan
casetat, cu un luminator central, iar de-o parte şi de alta, pe lungimea sălii
sunt amplasate cărţi, pe două niveluri, şi este şi o balustradă care permite
accesul la nivelul al doilea al cărţilor. Pe partea dinspre stradă, sunt
ferestrele care sunt amplasate în partea superioară, aproape de tavan .Tavanul
este piesa de rezistenţă a acestei biblioteci şi, la fel, toată partea de
tâmplărie, care s-a conservat este extrem de valoroasă, la fel, balustrada din
fier forjat.

La sondajul online au fost consultaţi peste 400.000 de
cititori, au fost depuse 133 de propuneri, dar au fost selectate pentru votare
doar 25, adăugând Iaşiului, cunoscut ca oraşul teilor, încă un
motiv de mândrie.